Teodor Meleșcanu și-a anunțat, ieri, demisia din funcția de ministru de Externe, la doar opt zile după ce a preluat portofoliul acestei instituții. Este a doua demisie de onoare la vârful Externelor din ultimele două săptămâni, prima fiind a lui Titus Corlățean, care a preferat să renunțe la funcție decât să încalce legea. Gestul celor doi are la bază votul din diaspora, această falsă temă de campanie electorală. De ce falsă? În primul rând pentru că, în comparație cu 2009, au existat de două ori mai multe secții și au votat de trei ori mai multe persoane. Nici în 2009 nu au votat toți românii din diaspora și s-a stat la cozi, însă nu s-a auzit de niciun ministru pedelist care să-și fi dat demisia de onoare din funcție pentru că în diaspora nu și-au exprimat dreptul constituțional toți oamenii. Mai mult, în 2009 nu ne amintim să fi ieșit cineva în stradă în spirit de solidaritate cu diaspora. În plus, acest minister riscă să ajungă ca și Ministerul Transporturilor, care devenise pe timpul pedeliștilor loc de ”pelerinaj” pentru demnitari. Atenție, însă! Relațiile externe stricate sunt mai greu de reparat decât gropile din autostrăzi!

ASUMĂRI ȘI EXPLICAȚII Înainte de a-şi anunţa demisia, Meleşcanu a arătat că a preluat funcția într-o perioadă de criză, însă a reușit să crească numărul de cabine și de ștampile, a asigurat personalul necesar și a reușit să le ofere românilor, din timp, descărcarea declarației ”antifraudă” de pe internet, pentru eficientizarea votării. Ministrul a atras atenția că suplimentarea numărului de secții nu s-a putut face pentru că Biroul Electoral Central (BEC) nu a oferit clarificări legale, existând riscul contestării alegerilor. ”Deși a fost un record absolut la vot, au existat și situații pe care le regretăm, la Paris, Londra, Munchen, Torino, Stuttgart, unde nu toți românii au votat”, a spus ministrul. Totodată, Meleşcanu a afirmat că au ajuns la el informaţii că oameni din ţară s-ar fi dus în străinătate să voteze, dar a precizat că nu are probe în acest sens. Unii ambasadori au încercat să ofere lămuriri în privința votului din diaspora. Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, este de părere că motivele pentru care mulți cetățeni nu au putut să-și exercite dreptul de vot au fost independente de voința și atribuțiile ambasadelor și diplomaților români membri în secțiile de vot. Potrivit acestuia, dacă la prezidențialele din 2009 au votat 6.000 persoane, în turul I din 2014 au fost 10.000, iar în 16 noiembrie, aproape 26.000. La rândul său, ambasadorul României în Italia, Dana Constantinescu, a arătat că ea a propus organizarea a 22 de secţii în această ţară, însă au fost aprobate doar 12. Evident că, și în acest caz, eșecul este în cârca BEC, care nu a oferit cadrul legislativ necesar majorării numărului de secții.

S-a găsit înlocuitor

Premierul Victor Ponta a arătat că, din punctul său de vedere, Meleșcanu a făcut tot ce putea pentru alegerile din diaspora, însă un lucru este clar: trebuie schimbată legea. El a anunțat că ambasadorul României pe lângă UE, Mihnea Motoc, este cel propus ca ministru al Afacerilor Externe. Din aprilie 2008, Motoc este ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant permanent al României pe lângă UE, după ce anterior, timp de cinci ani, a îndeplinit aceste atribuţii la ONU. El este soțul fostei judecătoare de la Curtea Constițutională a României Iulia Motoc, în prezent judecător român la CEDO.