La scurt timp după descoperirea neutronului, în 1932, unii oameni de ştiinţă au recunoscut potenţialul pe care îl avea terapia cu captură de neutroni de bor (BNCT) ca tratament împotriva cancerului. În ciuda zecilor de ani de cercetare, specialiştii nu au reuşit însă să găsească un agent care să ţintească mai eficient tumora, fără a avaria ţesutul sănătos. Oamenii de ştiinţă din cadrul Universităţii din Missouri par să fi găsit soluţia.

În mod tradiţional, BNCT implică injectarea tumorilor cu agentul de captură, izotopul bor-10, care este non-reactiv. Apoi, tumorile sunt radiate cu un fascicul de neutroni epitermali, care interacţionează cu agentul de captură pentru a produce o reacţie biologică distructivă. Astfel rezultă formarea lui bor 11 şi eliberarea radiaţiei letale sub forma particulelor alfa (heliu-4) şi ioni de litiu care distrug tumora. Deşi numeroase studii clinice au demonstrat siguranţa procedurii BNCT, adevărata provocare a fost găsirea unui agent care să ţintească exclusiv în tumoră şi nu şi în altă parte. Profitând de faptul că celulele canceroase absorb mai multe materiale decât cele normale, specialiştii de la Universitatea din Missouri au determinat o serie de astfel de celule să absoarbă şi să stocheze o chimicală creată de profesorul M. Frederick Hawthorne. Atunci când capturează un neutron, chimicalele de bor elimină atomi de litiu şi heliu care penetrează şi distrug celulele canceroase din interior, fără a afecta şi ţesuturile sănătoase. Profesorul Hawthorne şi echipa sa de cercetători au testat acest tip nou de terapie pe şoareci, iar rezultatele au indicat că aceştia intraseră în remisie.