Alimentele nepreambalate, „prezentate spre comercializare consumatorului final sau operatorilor economici care prepară hrana pentru populaţie sau alimentele ambalate la locurile de vînzare la cererea cumpărătorului sau preambalate în vederea vînzării imediate, trebuie să aibă înscrise denumirea, data durabilităţii minimale sau data limită de consum, înscrierea acestora făcîndu-se pe produs, pe un afiş, anunţ sau în orice altă forma fără risc de confuzie”, potrivit celei mai recente completări şi modificări a Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor livrate consumatorului final, din şedinţa de ieri a Executivului. Normele se aplică şi restaurantelor, spitalelor, cantinelor şi altor agenţi economici care prepară şi furnizează hrana pentru populaţie. “Este o reglementare care să pună piaţa alimentelor din România în concordanţă cu reglementările europene, astfel încît să existe siguranţa că alimentele care sînt puse în circulaţie respectă standardele sanitare”, a declarat primul-ministru Tăriceanu. Măsurile prevăd şi înlesniri de la normele iniţiale, pentru alimentele provenite din spaţiul comunitar şi/sau extracomunitar fiind admisă utilizarea denumirii comerciale sub care alimentul este fabricat şi comercializat în ţara producătoare din spaţiul comunitar şi/sau extracomunitar. De asemenea, în cazul în care denumirea produsului nu permite consumatorului să cunoască natura reală a alimentului şi să-l distingă de alimente cu care s-ar putea confunda, denumirea comercială trebuie să fie însoţită de o altă informaţie descriptivă care să apară în vecinătatea acesteia. Dacă alimentul se diferenţiază în mod esenţial de cel cunoscut de consumator sub această denumire în ce priveşte compoziţia sau fabricaţia, potrivit actului normativ, în mod excepţional, nu se utilizează denumirea comercială din ţara producătoare din spaţiul comunitar şi/sau extracomunitar. Comercianţii pot vinde, pînă la epuizarea stocurilor, alimentele introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 31 mai 2009 şi care sînt conforme cu prevederile în vigoare.

Ce trebuie să citim pe etichetele produselor?

Măsurile respective prevăd şi o listă de ingrediente care trebuie trecute pe etichetele alimentelor: componente alimentare care pot produce reacţii adverse la persoanele sensiblile, precum cereale care conţin gluten, crustacee, ouă, peşte, arahide, soia, lapte, fructe cu coajă, ţelină, muştar, seminţe de susan, lupin, moluşte şi produse derivate acestor categorii de ingrediente, precum şi dioxid de sulf şi sulfiţi în concentraţii de peste 10 mg/kg sau 10 mg/litru, exprimate în SO2. Lista alimentelor prevăzute în anexa 1 a HG nr. 106/2002 cuprinde produse ca: fructele şi legumele proaspete, vinurile, băuturile conţinînd 10% sau mai mult în volum alcool, băuturi răcoritoare, sucuri de fructe, nectaruri din fructe şi băuturi alcoolice în recipiente individuale mai mari de 5 l, destinate agenţilor economici care prepară şi furnizează hrană pentru populaţie, pîinea, produsele de panificaţie, patiserie şi de cofetărie.