Puternice sau inofensive, tornadele au început să devină un fenomen meteorologic frecvent pe litoralul românesc. Potrivit specialiştilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) tornadele sînt cauzate de întîlnirea a două mase de aer cu temperaturi diferite. „Atunci cînd două mase de aer cu proprietăţi termice diferite curg una pe lîngă cealaltă, se formează aceste fenomene meteorologice numite tornade (dacă au loc pe uscat) sau trombe marine (dacă au loc pe un luciu de apă). Sînt formate prin acelaşi mecanism. Pot fi periculoase, însă este un fenomen obişnuit şi destul de frecvent”, a declarat dr. Aurora Bell, şef laborator Tehnici de Prognoză a Fenomenelor Meteorologice Severe din cadrul ANM. Potrivit acesteia, una dintre cele mai puternice trombe marine a avut loc pe 28 august 2004, la intrarea în Mamaia, cînd o trombă formată în larg a venit spre ţărm şi s-a îndreptat către un cartier constănţean, avariind acoperişurile unor locuinţe. Mai mult, un turist aflat pe plajă a fost lovit de o umbrelă luată de vînt şi a ajuns la spital. Spre deosebire de tornade, trombele pot fi observate mai bine, pentru că forţa vîntului ridică apa mării spre cer. „Cele mai puternice trombe sînt cele care se formează dintr-o supercelulă. Mai exact, este vorba despre un nor care conţine un vîrtej puternic din care se formează tromba. Acestea pot fi prevăzute”, a adăugat dr. Bell. Chiar dacă specialiştii în meteorologie pot prognoza aceste fenomene, ele nu sînt incluse (cel puţin deocamdată) în prognozele meteo, pentru a nu stîrni panică printre locuitori.

Curenţii costieri, fenomen meteorologic mai periculos decît trombele

Dr. Aurora Bell a explicat că, în acest moment, populaţia nu ştie cum se poate feri de trombe/tornade: „Atunci cînd vezi o tornadă venind spre tine, trebuie să fugi perpendicular cu aceasta. Degeaba fugi înaintea ei, pentru ca aceasta are o viteză mai mare. Dacă nu reuşeşti să ieşi din calea tornadei, trebuie să te ghemuieşti la pămînt şi să îţi protejezi capul. Tornadele/trombele nu sînt periculoase prin ele însele, sînt periculoase pentru că forţa vîntului antrenează diverse obiecte care pot lovi oamenii cu o putere destul de mare”. Cei care sînt surprinşi de o trombă pe o ambarcaţiune pot încerca să plece din calea tornadei, deplasîndu-se perpendicular cu traseul acesteia. Pentru cei care cred că sînt în siguranţă pe uscat sau în zona costieră (pînă în 19,32 de kilometri de la ţărm) pentru că trombele se formează numai în larg, specialiştii nu au veşti bune. Fenomenul se poate forma oriunde, fie la ţărmul mării sau în largul acesteia. Mai mult, trombele nu sînt întîlnite numai vara, ci şi iarna, cînd peste luciul apei (unde temperatura este mai ridicată) se lasă o masă de aer rece. Un alt fenomen meteorologic care are loc la nivelul Mării Negre şi care este mai puţin cunoscut în zonă este reprezentat de curenţii costieri. Aceştia se formează în zonele de lîngă coastă unde fundul mării prezintă şanţuri paralele cu coasta. „Aceste şanţuri prezintă din loc în loc nişte întreruperi. Întîlnind acele întreruperi, apa se retrage cu putere spre adîncul mării provocînd curenţii costieri. A fost un caz, în altă ţară, cînd un bărbat destul de solid şi care ştia să înoate foarte bine a fost tras spre fundul mării de curent şi a murit”, a mai declarat dr. Bell. Ca şi în cazul tornadelor, există modalităţi de a scăpa dintr-un curent costier. Prima regulă este să nu înoţi împotriva lui, pentru că este mai puternic şi vei obosi în curînd. Trebuie să te laşi purtat de curent şi să înoţi transversal pînă în locul în care acesta este mai slab. După ce ai ajuns în punctul slab al curentului, poţi încerca să ieşi la suprafaţă. „Salvamarii ar trebui să cunoască aceste zone, să le înveţe (şanţurile de pe fundul mării fiind fixe, curenţii se vor forma în aceeaşi zonă) pentru a împiedica oamenii să între în apă în zonele respective”, a adăugat dr. Bell.