Companii din România şi Bulgaria negociază cu distribuitorul de gaze naturale din Grecia, DEPA, privind participarea într-un proiect care vizează construcţia unui terminal plutitor pentru gaze naturale lichefiate în portul Kavala, din nordul Greciei. „DEPA nu are capacitatea de a finanţa singură proiectul, acesta va fi multinaţional. În prezent, negociem cu companii din Bulgaria şi România privind implicarea acestora în proiect“, a declarat directorul operaţional adjunct al DEPA, Spiros Paleoyiannis, citat de portalul elen GrReporter. Terminalul de regazeificare ar urma să ajungă, pe termen mediu, la o capacitate de 5 miliarde de metri cubi pe an. Livrările de gaze naturale către România şi Bulgaria s-ar putea face prin intermediul gazoductelor de interconectare a reţelelor naţionale ale statelor membre UE, a căror construcţie este susţinută cu fonduri europene. „Evenimentele din Ucraina au demonstrat cât de necesar este un coridor vertical în Europa Centrală şi de Est. Va fi o reţea de interconectori care va fi alimentată de terminalul pentru gaz natural lichefiat existent la Revithousa, de un terminal plutitor, precum şi din conducta TAP“, a declarat secretarul general al Ministerului de Afaceri Externe de la Atena, Panagiotis Michalos, la Forumul pentru Energie de la Atena. Forumul, aflat la a doua ediţie, s-a încheiat vineri.

Proiectul gazoductului TAP a fost ales de un consorţiu de companii petroliere care exploatează un important perimetru gazeifer din Azerbaidjan ca rută pentru exportul de gaze naturale către Europa. Alternativa la TAP a fost Nabucco Vest, în care era implicată şi România. Conductele TAP vor traversa Turcia, Grecia şi Albania, cu destinaţia finală în Italia. Potrivit proiectelor pentru gazoductele către Europa, gazele din perimetrul azer Shah Deniz vor ajunge în Turcia începând din anul 2018 şi în Europa începând din 2019. Bulgaria şi Grecia vor cumpăra, începând din 2019, câte un miliard de metri cubi de gaze pe an. Proiectul Nabucco Vest viza transportarea gazelor azere către Europa printr-un gazoduct care avea să traverseze şi teritoriul României, cu destinaţie finală în Austria. Compania de proiect nu a reuşit însă să convingă cosorţiul Shah Deniz II să furnizeze gaze pe această rută, BP şi ceilalţi parteneri optând pentru ruta ce are ca destinaţie finală Italia. România participă şi la proiectul AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector), care presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia şi lichefierea într-un terminal care ar urma să fie construit pe ţărmul georgian al Mării Negre, de unde să fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea şi transferul în sistemul naţional de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.