START DIFICIL Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a blocat active de 117,73 milioane lei, în vederea recuperării unor prejudicii aduse bugetului de stat, potrivit bilanţului DGAF pentru perioada decembrie 2013 - februarie 2014, publicat vineri. Pentru cine nu ştie sau a uitat deja, Antifrauda este „Terminatorul de Evaziune“ (în teorie - n.r.) format în 2013 prin comasarea Gărzii Financiare, Direcţiei Vămilor şi serviciului antifraudă din cadrul Fiscului. Instituţia are un sediu central şi câteva reprezentanţe regionale (una şi în Constanţa), amplasate în zonele unde „economia neagră“ e în floare. Înfiinţarea Antifraudei, parte a unui amplu proces de restructurare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), n-a fost treabă simplă. Concedieri, permutări, teste şi proteste, nume grele picate, nume grele zburate din schemă, totul asezonat cu puţină frecare de mentă tipic românească. Astfel, deşi ar fi trebuit să-şi înceapă treaba în octombrie şi să atace marea evaziune, „lăsând în pace buticul de la colţ de stradă“, după cum puncta premierul Victor Ponta, „Terminatorul“ s-a pus în mişcare abia prin decembrie. La Constanţa, angajaţii - care, în mare parte, nu sunt de aici, inclusiv şeful - s-au tot plimbat între Capitală şi Marea Neagră, participând la întâlniri, traininguri şi cafele de bun venit. Şi nici măcar nu sunt toţi. În acest weekend are loc o probă scrisă pentru încă 300 de posturi, iar angajările vor continua. Şi, ca totul să fie bine, instituţia s-a remarcat şi printr-o secretomanie extremă. Nu are un site oficial, iar clădirea din strada Bucureşti (vechiul sediu nou al Gărzii) e mai bine păzită decât buncărul lui Hitler, unii ziarişti locali fiind chiar daţi afară de agenţii de pază. Explicaţia oficială este că s-a terminat cu prietenia. Oamenii nu sunt de aici, n-au prieteni în oraş, şeful e un mare semn al întrebării, inabordabil şi, în teorie, incoruptibil.

DGAF, ÎN CIFRE Toate bune, nu strică puţin nazism fiscal, dar se face sau nu treabă? Până acum, Antifrauda s-a făcut remarcată de două ori. La finele anului, inspectorii au luat la rând cârciumile şi cluburile din centrul oraşului, iar săptămâna trecută - textiliştii participanţi la Tinimtex. În ambele rânduri, legea a fost respectată cu stricteţe (în teorie - n.r.), fiind date amenzi şi tăiate capete pentru „infracţiuni“ care mai de care mai grave, precum trecerea greşită a orei pe bonul fiscal. De fiecare dată, reacţia celor controlaţi şi sancţionaţi a fost aceeaşi: „OK, legea e lege, nu-i bai. Dar - şi e un mare DAR - iar vrea statul să pună biciul pe cei care muncesc? Dacă au tupeu, să meargă în port, nu la alimentară. Să facă nişte vizite pe la containere, pe la silozuri, pe la fier vechi”. Ce-a făcut totuşi Antifrauda? În ultimele trei luni, la nivel naţional, instituţia a verificat 8.358 de agenţi economici şi a aplicat sancţiuni în valoare totală de 144,227 milioane lei. De asemenea, activitatea a 474 de firme a fost suspendată, fie pentru nerespectarea normelor de comerţ, fie pentru abaterile de la prevederile legale privind dotarea şi utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale. În primele două luni din 2014, veniturile la buget din activitatea DGAF au fost de 26,628 miliarde lei, în creştere cu aproape 10% faţă de perioada similară din 2013.

„TUNURI“ DE PESTE 40 MILIOANE LEI Printre cazurile deosebite investigate, DGAF menţionează recuperarea unui prejudiciu de 41,6 milioane lei cauzat, în 2013, de către o firmă controlată de chinezi, care comercializa produse electronice şi electrocasnice. Societatea făcea parte dintr-un lanţ comercial fraudulos, format din 15 parteneri, şi nu plătea nici impozit pe profit, nici TVA. Un alt caz a avut drept protagonist „un sistem bine pus la punct de tranzacţionare succesivă de legume şi fructe, prin care firmele au reuşit să scape de plata unor taxe în valoare de peste 43 milioane lei“, potrivit DGAF. Şi cam atât. Nimic senzaţional pentru Fiscul 2.0, care ar trebui să distrugă marea evaziune fiscală. Rămâne de văzut cum va arăta bilanţul pe întregul an.