Grupurile teroriste afiliate reţelei al-Qaida beneficiază din ce în ce mai mult de fonduri oferite pentru răscumpărări, plătite de cele mai multe ori de state occidentale, afirmă surse diplomatice citate de ”Wall Street Journal”. Tot mai multe grupuri extremiste din Orientul Mijlociu şi nordul Africii primesc sume plătite ca răscumpărare de guverne ale statelor din Golful Persic sau din Europa. ”Răscumpărările au devenit principala sursă de finanţare a grupurilor teroriste afiliate reţelei al-Qaida”, confirmă David Cohen, asistent al secretarului american al Trezoreriei, responsabil de combaterea terorismului. În perioada 2004-2012, grupurile teroriste din această zonă au beneficiat de fonduri în valoare de circa 120 de milioane de dolari, estimează oficialul american. Filiala yemenită a reţelei al-Qaida a primit cel puţin 20 de milioane de dolari. ”Statele occidentale efectuează plăţi directe grupurilor islamiste din Yemen”, confirmă Alistair Burt, fost secretar de stat britanic, responsabil de Afacerile din Orientul Mijlociu.

ARME DISPĂRUTE Washingtonul şi Kabulul au pierdut urma a sute de mii de arme livrate Afganistanului, care riscă să ajungă în mâinile talibanilor, avertizează un raport american publicat luni. În acest audit, inspectorul general special pentru reconstrucţia Afganistanului (SIGAR), John Sopko, dezvăluie de asemenea că SUA au furnizat forţelor afgane mai multe arme decât era nevoie, pentru că, de-a lungul timpului, acestea şi-au modificat cerinţele. Astfel, începând din 2004, Pentagonul a livrat peste 747.000 de arme Kalaşnikov AK-47, mitraliere, lansatoare de grenade şi alte arme Afganistanului, pentru o valoare de circa 626 de milioane de dolari. Însă Guvernele american şi afgan nu au ţinut registre precise, astfel că zeci de mii de arme ar fi putut dispărea. Armata americană avea deja dificultăţi în a urmări aceste arme înaintea livrării lor, iar autorităţile de la Kabul au de asemenea importante probleme în localizarea lor precisă. Forţele de securitate afgane nu au făcut decât puţine eforturi pentru a efectua inventare privind armele, iar inspecţiile SIGAR la depozitele de stocare au dezvăluit numeroase lacune. De asemenea, armata şi poliţia au primit 112.000 de arme în plus faţă de cerinţele afgane iniţiale. Această diferenţă se explică prin voinţa soldaţilor afgani de a avea arme mai recente în loc să le repare pe cele vechi. Riscurile ca armele să ajungă în mâinile talibanilor se vor agrava odată cu reducerea numărului de soldaţi înrolaţi în forţele de securitate afgane, care ar urma să ajungă de la 352.000 la 228.500 până în 2017. Auditul cere unirea datelor privind armele livrate Afganistanului. Există, de exemplu, două baze de date distincte. Auditul mai apreciază că Pentagonul ar trebui să ajute autorităţile afgane să facă un inventar complet al tuturor armelor livrate Kabulului. Trebuie, de asemenea, întocmit un plan de recuperare a armelor neutilizate şi limitate livrările pe măsură ce numărul soldaţilor afgani se va reduce.