Terorismul, dosarul nuclear iranian şi criza georgiană, subiecte care generează în continuare tensiuni internaţionale, au dominat, alături de criza financiară mondială, agenda primei zile de dezbateri din cadrul Adunării Generale ONU.

În ultimul discurs rostit la tribuna ONU în calitate de preşedinte al SUA, George W. Bush a acuzat Siria şi Iranul că sprijină terorismul şi a criticat virulent Rusia pentru intervenţia sa militară din Georgia. “Carta ONU pune pe picior de egalitate toate naţiunile, mici sau mari. Invadarea Georgiei de către Rusia a reprezentat o încălcare a acestui principiu”, a declarat Bush, subliniind că va sprijini în continuare integritatea teritorială a fostei republici sovietice. “Tinerele democraţii din lumea întreagă examinează modul în care vom răspunde în faţa acestui test”, a precizat el, citînd Georgia, Ucraina, Libanul, Afganistanul, Liberia şi Irakul. “Trebuie să fim alături de poporul georgian”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Bush, al cărui mandat se va încheia în patru luni, a cerut, de asemenea, ONU să pună în aplicare toate sancţiunile adoptate împotriva Coreei de Nord şi Iranului. “Nu trebuie să coborîm mîna, atîta timp cît popoarele noastre nu vor fi protejate în faţa acestei ameninţări la adresa civilizaţiei”, a subliniat el.

“Iranul va rezista în faţa intimidării şi va continua să îşi apere drepturile de a desfăşura un program nuclear civil”, a replicat preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad. Delegaţii americani şi israelieni au părăsit, ca de obicei, sala în timpul discursului liderului de la Teheran. “În pofida dreptului inalienabil al tuturor naţiunilor, printre care şi cea iraniană, de a produce combustibil nuclear în scopuri paşnice şi în pofida transparenţei activităţilor iraniene şi cooperării noastre cu inspectorii AIEA, cîteva puteri intimidante încearcă să ridice obstacole, exercitînd presiuni politice şi economice împotriva Iranului. Aceste naţiuni însele produc noi generaţii de arme nucleare şi posedă stocuri de arme pe care nicio organizaţie internaţională nu le supraveghează. Dar marele popor iranian, cu încrederea sa în Dumnezeu, cu determinare şi ajutor din partea prietenilor, va rezista în faţa intimidării, şi-a apărat şi îşi va apăra drepturile sale”, a subliniat liderul de la Teheran. Într-un interviu acordat cotidianului “Los Angeles Times”, Mahmoud Ahmadinejad a apreciat că angajamentele militare americane din străinătate se află parţial la originea crizei financiare de pe Wall Street. El şi-a exprimat speranţa că viitoarea administraţie americană va renunţa la logica forţei adoptată de preşedintele Bush. “Administraţia americană a comis o serie de erori în ultimele decenii. Mai întîi, impunerea economiei americane a intervenţiilor şi angajamentului militar greu la nivel mondial, războiul din Irak, de exemplu. Aceste costuri sînt apăsătoare”, a precizat Ahmadinejad. El a refuzat să precizeze pe care dintre cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale americane îl sprijină. “Oricare ar fi administraţia care va sosi la putere, ea va trebui să modifice abordarea în materie de politică externă”, a apreciat liderul iranian.

Între timp, administraţia de la Casa Albă a anunţat că reuniunea la nivel de miniştri ai celor şase puteri implicate în negocierea dosarului nuclear iranian, prevăzută să aibă loc astăzi, a fost anulată. “Nu va mai avea loc nicio reuniune a miniştrilor P5 +1 (cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate, SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China, împreună cu Germania)”, a declarat purtătorul de cuvînt al Departamentului american de Stat, Sean McCormack. Pe de altă parte, liderii europeni au fost nevoiţi să amîne, din cauza divergenţelor cu Rusia, o reuniune la nivel înalt pe tema situaţiei din Georgia, programată să aibă loc la Geneva, întîlnirea urmînd să fie organizată doar la nivel de experţi. Criza financiară mondială a dominat numeroase discursuri rostite în prima zi a Adunării Generale, preşedintele francez propunînd organizarea unui summit pentru soluţionarea crizei, în timp ce omologul său brazilian, Luiz Inacio da Silva, a cerut o reformă profundă a instituţiilor mondiale.