Numărul victimelor provocate de atacurile teroriste a crescut considerabil în 2013, cu 61% în raport cu anul precedent, arată Indexul Global al Terorismului (GTI), dat publicităţii ieri. Aproximativ 10.000 de atacuri teroriste au fost înregistrate anul trecut, în creştere cu 44% în raport cu 2012, provocând moartea a 18.000 de persoane, arată raportul realizat la iniţiativa Institutului australian pentru Economie şi Pace (IEP), dat publicităţii la Londra. Atentatele cu bombă reprezintă majoritatea atacurilor, iar dintre acestea, 5% sunt atentate sinucigaşe.

Grupările Stat Islamic (SI), al-Qaida, Boko Haram şi talibanii se află la originea a 66% dintre aceste atacuri, în majoritatea cazurilor soldate cu victime, arată raportul, care menţionează că toate aceste grupări promovează ideologii religioase având la bază interpretări extremiste ale wahhabism-ului. De asemenea, Irakul este în continuare cea mai afectată ţară, cu 2.492 de atentate şi o creştere cu 164% a numărului de victime (6.362 morţi în urma atentatelor). Afganistan, Pakistan, Nigeria şi Siria sunt următoarele dintre cele mai afectate ţări. În total, cele cinci ţări au înregistrat peste 80% din victimele provocate de atentate. Pe de altă parte, atacurile au crescut considerabil şi în alte zone, cu 3.721 atentate înregistrate în restul lumii, care s-au soldat cu moartea a 3.236 persoane în 60 de ţări, o creştere cu 50% într-un an. De asemenea, Indexul identifică 13 state în care riscul terorist este în creştere în anii următori, printre care Angola, Bangladesh sau Iran.

În ceea ce priveşte anul în curs, experţii atrag atenţia că bilanţul ar putea fi şi mai grav. ”Nu vreau să prezic rezultatul pentru 2014, dar este greu de imaginat că va fi mai bine”, a declarat preşedintele IEP, Steve Killelea, citat în raportul Indexul Global al Terorismului.

ALȚI OSTATICI Gruparea teroristă al-Qaida în Maghrebul Islamic (AQMI) a difuzat, luni, o înregistrare video cu doi ostatici din regiunea Sahel, francezul Serge Lazarevic şi un olandez, a anunţat centrul american pentru supravegherea site-urilor islamiste SITE. Ostaticul francez, răpit în noiembrie 2011, în Mali, nu oferă niciun indiciu cu privire la data când a fost realizată înregistrarea video, însă bărbatul prezentat ca fiind un ostatic olandez, Sjaak Rijke, sugerează că înregistrarea ar fi fost realizată pe 26 septembrie, când s-au împlinit 1.000 de zile de la răpirea sa. În această înregistrare de patru minute, Serge Lazarevic vorbeşte în franceză şi afirmă că este bolnav, iar viaţa sa este în pericol. Preşedinţia franceză a confirmat autenticitatea înregistrării, apreciind că ”aceasta este o dovadă mult aşteptată că ostaticul francez încă este în viaţă, iar preşedintele Franţei este în contact permanent cu autorităţile ţărilor din regiune, pentu a utiliza toate formele de dialog care ar permite eliberarea ostaticului francez”.

BLOCAREA FINANȚĂRII TERORISMULUI Un raport ONU recomandă confiscarea tuturor camioanelor-cisternă care ies sau intră în teritorii aflate sub controlul grupării islamice Statul Islamic (SI) atât în Irak, cât şi în Siria, pentru a bloca finanţarea jihadiştilor, care vând petrol prin contrabandă. Totodată, în raportul pe care l-a întocmit, echipa ONU propune interzicerea zborurilor provenind dinspre sau care se îndreaptă către teritorii aflate sub controlul SI, în vederea împiedicării importurilor de bunuri sau arme. Raportul ONU va fi discutat de către cele 15 state membre ale Consiliului de Securitate, astăzi, în cadrul unei rezoluţii vizând reducerea finanțării jihadiştilor din cadrul Frontului al-Nusra, aripa al-Qaida în Siria. Documentul ameninţă cu sancţiuni ţările care cumpără petrol de la islamişti.

Gruparea SI ar încasa între 850.000 şi 1,65 milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol prin contrabandă către intermediari, care ar conduce ei înşişi o flotă de camioane, potrivit raportului. Raportul ONU propune, de asemenea, în faţa riscului tot mai mare de jefuire a unor situri arheologice, interzicerea comerţului cu obiecte antice provenind din Siria sau Irak. SI face, de asemenea, bani din taxarea celor care jefuiesc opere de artă, însă raportul ONU nu prezintă vreo sumă cu privire la acest comerţ.

OBAMA IA ATITUDINE Preşedintele american, Barack Obama, a ordonat efectuarea unei examinări complete a procedurilor aplicate în cazul luărilor de ostatici teroriste în străinătate, a anunţat Pentagonul, într-o scrisoare dată publicității luni. Scrisoarea este datată marţea trecută şi a fost difuzată la o zi după postarea pe internet a unei înregistrări video cu execuţia tânărului american Peter Kassig de către jihadişti din cadrul grupării Statul Islamic (SI). Subsecretarul Apărării, Christine Wormuth, afirmă în scrisoare că examinarea procedurilor se va concentra asupra angajării familiilor, culegerii de informaţii şi politicilor de angajare diplomatică. Obama a dispus acest lucru, potrivit lui Wormuth, din cauza frecvenţei mari a luărilor de ostatici americani în străinătate şi ca recunoaştere a pericolului pe care-l reprezintă anumite grupări teroriste specifice. Lucrătorul umanitar Peter Kassig a fost al cincilea ostatic occidental executat de către SI de la jumătatea lui august încoace, după jurnaliştii americani James Foley şi Steven Sotloff şi lucrătorii umanitari britanici Alan Henning şi David Haines. Părinţii lui James Foley au început, în pofida recomandărilor Guvernului american, să strângă fonduri pentru a plăti o răscumpărare, după ce oficiali americani le-au spus că legea le interzice să le dea bani răpitorilor. Familia lui Sotloff risca să fie urmărită în justiţie, dacă acţiona la fel.

Oficialii americani consideră că intransigenţa şi refuzul lor sistematic de a plăti răscumpărări îi fac pe cetăţenii americani mai puţin ”atractivi” pentru eventuali răpitori. Această poziţie nu este împărtăşită de aliaţii europeni ai americanilor, dintre care mai mulţi ar fi plătit în secret milioane de dolari pentru eliberarea cetăţenilor lor luaţi ostatici, inclusiv de către SI. SUA se pregătesc să-şi dubleze contingentul trimis în Irak, unde numărul consilierilor şi formatorilor militari necombatanţi trimişi în cadrul luptei împotriva SI va ajunge la 3.100.