Pădurea amazoniană şi tigrul din Sumatra pot fi cumpărate la sume ridicole, prin oferta unei organizaţii nonguvernamentale care a scos planeta la licitaţie pe eBay, în cadrul summit-ului ONU Rio+20. Operaţiunea, care propunea, de asemenea, vânzarea unor oceane şi lacuri, a fost oprită rapid de site-urile de licitaţii online, a anunţat ONG-ul britanic Mişcare pentru Dezvoltarea Mondială, care a lansat iniţiativa. Pădurea amazoniană a fost scoasă la licitaţie cu suma de 1,5 dolari. Despre tigrul din Sumatra, deoarece este o specie pe cale de extincţie, chiar merită să investeşti, explica site-ul de vânzare. ”Îşi va păstra valoarea, nu rataţi această oportunitate fabuloasă!”. ”Vânzând situri naturale, dăm curs punctului de vedere britanic conform căruia valoarea intrinsecă a ecosistemelor poate fi cuantificată, că le putem lua în proprietate, specula cu ele şi, în final, vinde celui care are mai mulţi bani”, a declarat Kirsty Wright, din cadrul ONG-ului. ”Economia verde, care se situează la loc de frunte pe agenda summit-ului de la Rio, este o perdea de fum ce acoperă tentativele bogatelor ţări industrializate de a privatiza natura. Acest lucru va antrena o creştere a distrugerii mediului şi va creşte nivelurile inegalităţii şi sărăciei, în timp ce noi ar trebui să punem oamenii înaintea profitului”, a subliniat ONG-ul britanic.

UN ORGANISM VIU În perioada 20-22 iunie se desfăşoară Summit-ul Pământului Rio+20, în Brazilia, ocazie cu care oamenii politici, organizaţii neguvernamentale, mass-media sau comunitatea ştiinţifică prezintă variante pentru salvarea Pământului. Cercetătorii Universităţii din Maryland, SUA, au făcut o descoperire ce ar putea demonstra Teoria Gaia, numită după zeiţa greacă a Pământului şi care susţine că planeta noastră este un organism uriaş. Conceptul a fost formulat pentru prima dată în anii ’70, de James Lovelock şi Lynn Margulis, care susţineau că toate organismele sunt un singur sistem. Viaţa în ansamblul ei interacţionează cu mediul fizic, în aşa fel încât menţine Pământul locuibil şi îmbunătăţeşte perpetuarea vieţii. Controversata ipoteză a fost privită cu scepticism în mediile ştiinţifice, însă acum, o echipă de geologi, geochimişti şi biologi marini condusă de Harry Oduro a dezvoltat o metodă prin care poate urmări mişcările sulfului în organismele din ocean, din atmosferă şi de pe Pământ. Cercetarea porneşte de la faptul că sulful este un element esenţial în fiziologia organismelor vii, care joacă un rol important atât în schimbările climatice, cât şi în sănătatea organismelor şi a ecosistemelor.

MAI PUŢINĂ CARNE Cercetătorii Universităţii Exeter din Marea Britanie afirmă că cetăţenii ţărilor dezvoltate trebuie să renunţe la jumătate din cantitatea de carne pe care o consumă, pentru a preveni încălzirea globală provocată de agricultură. Reducerea consumului de carne, mai ales cel al cărnii de vită, reciclarea unei cantităţi mai mari de deşeuri şi folosirea unor porţiuni mai mari din terenurile agricole pentru culturile ce pot genera biocombustibili sunt paşi esenţiali pentru combaterea schimbărilor climatice. Dacă fermele continuă să prezinte o eficienţă redusă şi consumul de carne rămâne la un nivel ridicat, cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă ar creşte cu 55 de părţi per milion (ppm). În schimb, un scenariu cu un consum mai redus de carne şi o eficienţă mai mare a fermelor agricole ar conduce la o reducere cu 25 de ppm a cantităţii de dioxid carbon din atmosferă, suficient pentru a menţine creşterea temperaturii globale sub pragul de siguranţă de 2 grade Celsius. Concret, acest lucru ar însemna ca la nivel global, carnea să nu mai reprezinte 16,6% din totalul caloriilor consumate într-o zi, ci doar 15%. În cazul dietei tipic occidentale, acest lucru ar duce la reducerea cantităţii de carne consumate la jumătate.