Fostul ministru de Externe german Frank Walter Steinmeier urmează să fie ales duminică președinte al țării, printr-un vot care poate reprezenta un test pentru autoritatea politică a cancelarului Angela Merkel, la începutul unui an electoral dur, comentează DPA. Membru al Partidului Social-Democrat (SPD), de centru-stânga, Steinmeier, în vârstă de 61 de ani, se bucură de susținerea guvernului de coaliție al Angelei Merkel, ceea ce înseamnă că practic are asigurată alegerea în acest post în cea mai mare parte ceremonial, prin votul celor 1.260 de membri ai Convenției federale (membrii Legislativului plus reprezentanții celor 16 landuri).

Totuși, o parte din membrii blocului politic conservator al lui Merkel ar putea profita de votul prezidențial pentru a protesta față de abordările politice ale cancelarului și în special față de modul în care a gestionat criza refugiaților din 2015-2016. Un scor mai mare decât este de așteptat pentru ceilalți trei candidați înscriși în cursa prezidențială ar putea fi văzut drept un semn de nemulțumire în rândurile creștin-democraților (Uniunea Creștin-Democrată, CDU) ai lui Merkel și ale aliaților lor din Bavaria (CSU, Uniunea Creștin-Socială).

Steinmeier, care se clasează de multă vreme în sondajele de opinie drept cel mai popular politician al Germaniei, urmează să preia ștafeta pentru un mandat de cinci ani de la președintele în exercițiu, Joachim Gauck. Ceilalți trei candidați sunt Christoph Butterwegge, un cercetător specializat pe problemele sărăciei, care reprezintă stânga radicală Die Linke, Albrecht Glaser, reprezentantul Alternativei pentru Germania AfD, dreapta populistă, și Alexander Hold, fost judecător într-un serial televizat, reprezentant al micii formațiuni de centru-stânga Freie Waehler (Alegătorii liberi). "Ca președinte federal, aș vrea să fiu un fel de contrapondere la tendința actuală de simplificare fără limite", a spus Steinmeier, cunoscut pentru luările sale poziție împotriva răspândirii populismului. De altfel - spre deosebire de noul președinte american Donald Trump, un mare fan al rețelelor sociale -, Steinmeier nu a avut niciodată cont pe Twitter. Într-un turneu prin Germania pentru a-și promova candidatura, fostul ministru de Externe a pus accentul pe valori ca respectul reciproc, întărirea democrației, toleranță și solidaritate, într-un contrast intenționat atât cu Trump, cât și cu populiștii europeni cum sunt Marine Le Pen din Franța, Gert Wilders din Olanda sau Viktor Orban din Ungaria. "Zgomotul pe care îl fac aceștia nu are nimic de-a face cu puterea pe care o doresc", a declarat Steinmeier.

La rândul ei, Angela Merkel l-a calificat pe Steinmeier drept candidatul "bunului simț". "Într-un moment de agitație și instabilitate în lume, este corect și important, în opinia mea, să trimitem un semnal de stabilitate prin susținerea candidaturii lui Steinmeier", a declarat cancelarul conservator. Merkel și CDU-CSU au fost nevoiți să-l susțină pe Steinmeier pentru funcția de președinte al țării pentru că nu au reușit să cadă de acord asupra unui candidat propriu. SPD al lui Steinmeier este partener în coaliția guvernamentală condusă de conservatori, amintește DPA.

Frank Walter Steinmeier, învins de Angela Merkel în alegerile legislative federale din 2009, a fost de două ori șeful diplomației germane în guvernele Merkel, între 2005 și 2009 și din 2013 până la finele lui ianuarie a.c. Analiștii politici consideră că susținerea sa de către CDU-CSU semnalează continuitatea actualei coaliții guvernamentale și după alegerile din septembrie. Totuși, candidatura sa la președinția Germaniei a deschis calea către o înnoire în rândurile conducerii SPD, care l-a desemnat pe fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz drept candidat la postul de cancelar, în septembrie. SPD a crescut în sondaje după desemnarea lui Schulz, sporind presiunile asupra Angelei Merkel în perspectiva a ceea ce ea însăși a afirmat că va fi cea mai dură campanie electorală de până acum.

În același timp, alegerea președintelui țării s-a dovedit a fi o misiune delicată pentru Merkel. În două cazuri, personalitățile pentru care a optat aceasta au demisionat din funcție înainte de încheierea mandatului, cum a fost cazul lui Christian Wulff, care a renunțat la președinție pe fondul unor acuzații de corupție. Wulff a fost succedat de Joachim Gauck, fost pastor și militant pentru drepturile omului din Germania de est, al cărui mandat expiră în martie 2017. Administrația Angelei Merkel spera să evite votul de duminică, în contextul pregătirilor pentru campania federală și al turbulențelor create de planul Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană și de instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump. Gauck a rezistat însă presiunilor guvernului de a-și asuma un nou mandat, invocând vârsta pe care o are - 76 de ani.

Pe de altă parte, subiectul desemnării șefului statului ar putea deveni unul și mai problematic: după cum a arătat un recent sondaj realizat de YouGov, 71% dintre germani ar dori să aibă un cuvânt de spus în alegerea președintelui.