România ocupă locuri codașe în ceea ce privește incidența cancerelor, dar în special a celor din sfera ginecologică (cancerul de col uterin). Din când în când, sunt oferite opiniei publice informații despre demararea unor campanii de informare, de conștientizare a populației asupra bolilor cumplite, dar parcă nu este suficient. În opinia unor medici, aproape că efectele acestora sunt nule. Spunem noi - poate nu sunt făcute cum trebuie, poate se impune o formă mai agresivă, care să pună serios pe gânduri populația. Și nu sunt vorbe; o dovadă certă este că, anul trecut, 50% din bugetul pentru screeningul de cancer de col uterin a fost returnat către Ministerul Sănătății pentru că nu a fost utilizat; și asta în condițiile în care o asemenea testare în privat costă chiar și 100 de lei. Adresabilitatea către medici pentru testarea împotriva cancerului de col uterin a scăzut simțitor, de la an la an, și la Constanța, așa cum reiese din prezentarea medicului anatomo-patolog Sorin Vameșu, coordonatorul rețelei de screening - Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” Constanța, prezent la o conferință prilejuită de continuarea campaniei ”Protejează-i aripile!”, un amplu demers pentru îmbunătățirea prevenției cancerului de col uterin în România, organizată de MSD România și Institutul Național de Sănătate Publică, la Consiliul Județean Constanța, joi, 8 iunie. Poate și din cauza faptului că valoarea decontată medicilor a scăzut, astfel că ei nu au mai fost interesați să informeze femeile despre campanie. Și totuși, există o obligativitate prin lege, susțin medicii.

SANCȚIUNI!

Astfel, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Județeană (DSPJ) Constanța, dr. Constantin Dina, a declarat că DSPJ va solicita și va propune Ministerului Sănătății (MS) schimbarea legislației pe acest ordin, astfel încât să includă și unele sancțiuni cu privire la medicii care nu înscriu și nu catagrafiază femeile care pot fi eligibile pentru testare. ”De asemenea, vom propune MS creșterea finanțării pentru partea de consiliere și de recoltare, astfel încât să devină atractiv acest program”, a precizat reprezentul MS în teritoriu. În ceea ce privește sancțiunile, el a precizat că oficialii DSPJ vor discuta cu medicii. ”Este o obligativitate pentru medicii de familie să înscrie femeile în acest program”, subliniază directorul.

STATISTICI SUMBRE!

Dr. Dina a precizat că, în cadrul Programului de screening de cancer de col uterin, în județul Constanța au fost testate aproximativ 12.000 de femei, ceea ce reprezintă un procent de 12% din 50% (cât este prin ordin de ministru), dar în același timp înseamnă undeva la 6% din populația eligibilă a județului Constanța care putea să fie testată. La rândul său, șeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie a SCJU Constanța, prof. univ. dr. Vlad Tica, precizează că, la nivelul județului Constanța, situația din punctul de vedere al incidenței, morbidității și mortalității cancerului de col uterin este oarecum asemănătoare cu cea națională, ”ceea ce ne clasează pe ultimul loc din Europa”. ”Din punctul de vedere al screeningului cancerului de col uterin, situația este, de asemenea, asemănătoare cu cea de la nivel național, puțin superioară acesteia, dar oricum mult inferioară aproape tuturor țărilor europene. Din punctul de vedere al vaccinării, aceeași situație, mult în urma țărilor europene. Or, vaccinarea ar însemna profilaxia primară împotriva cancerului de col uterin. Din punctul de vedere al morbidității, este o situație foarte defavorabilă, asta înseamnă că este incidență mare, dar și că pacientele care ne vin diagnosticate sau pe care le diagnosticăm cu cancer de col uterin se află în stadii avansate, greu tratabile, sau în stadii în care cel puțin din punct de vedere chirurgical ele sunt depășite; mai pot fi tratate doar oncologic de cele mai multe ori, în aceste situații paliative. Cu alte cuvinte, nu putem vindeca, ci încercăm să ameliorăm starea și să prelungim viața pacientelor. Se observă în ultima vreme o scădere a vârstei la care aceste paciente sunt diagnosticate cu cancer de col uterin; este un lucru trist, pentru că am fi avut timp să le diagnosticăm, să le prevenim; și din cauza numărului de ani furați unei paciente, pentru că apare la o vârstă tânără, putem să considerăm că, dintre cancerele ginecologice, cel de col uterin este cel mai mare hoț de viață”, a declarat profesorul. Recent, în Clinica de OG a SCJU Constanța a fost operată o pacientă de 40 de ani.

CE EXPLICAȚII AU SPECIALIȘTII?

Carmen Ungurean, coordonator al Programului naţional pentru depistarea activă precoce a cancerului de col uterin, prezentă la Constanța, a oferit câteva explicații referitoare la statisticile deloc favorabile țării noastre în ceea ce privește cancerul de col uterin (în România, cancerul de col uterin înregistrează incidențe și mortalități de aproape 4 ori mai mari decât media UE și mai mari decât media Regiunii Europene a OMS, care include inclusiv statele foste sovietice). ”În principal din cauza faptului că România, până acum 5 ani, nu a avut niciodată un program de screening organizat pentru cancerul de col uterin, dar și din cauza faptului că prevenția primară prin vaccinare a înregistrat această respingere din partea populației. Prin prevenția primară, deci prin vaccinare, pot fi prevenite până la 80% din cancerele de col uterin”, a explicat Carmen Ungurean.

O INVESTIGAȚIE SIMPLĂ, NEINVAZIVĂ!

Coordonatorul Programului îndeamnă femeile să răspundă campaniei, le învață cum ”paza bună trece primejdia rea”, a cancerului de col uterin. ”Este o investigație simplă, neinvazivă, nedureroasă, care nu comportă riscuri și care nu durează mai mult de 20 de minute. 20 de minute o dată la 3 sau la 5 ani ne pot salva de o moarte de o boală cumplită; doar dacă este depistată în stadii avansate, când stadiile sunt depășite nu mai e nimic de făcut”, explică ea.

CE ESTE DE FĂCUT?

Carmen Ungurean a precizat că programul național oferă gratuit testarea femeilor, care nu au altceva de făcut decât să se prezinte la unitățile sanitare ale județului care au organizat o rețea de screening, anume SCJU, în cazul celor din Constanța, și clinica privată Medstar, și să ceară testarea la un test Babeș-Papanicolau. „Nu le mai trebuie nici măcar un bilet de trimitere. Toate formalitățile care țin de program sunt îndeplinite de colegi de la cabinetele de ginecologie și de planing familial”, spune coordonatorul. Programul vizează femeile cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, care se pot prezenta direct la spitalele județene care au organizat rețeaua de screening. Testul este gratuit, iar rezultatele vin în maximum 30 de zile. ”În funcție de natura rezultatelor, în cazul unui test negativ, femeia este reprogramată pentru o nouă testare peste 5 ani, iar în cazul unui rezultat pozitiv, atenție, acesta nu înseamnă cancer, poate să însemne o leziune precursoare, care, netratată, poate să conducă la dezvoltarea unui cancer de col uterin. În urma rezultatelor, medicul ginecolog poate recomanda conduita de urmat, fie tratament pe loc, fie investigații suplimentare pentru confirmarea diagnosticului, fie urmărire în timp”, a completat medicul coordonator. Cât privește finanțarea, ea dă asigurări că nu sunt probleme, că sunt fonduri pentru efectuarea a 100 de mii de teste la nivel național.

DESPRE VACCINAREA FETELOR

Ea are explicații și pentru eșecul vaccinării fetelor între 9 și 14 ani împotriva cancerului de col uterin. ”Dorim să informăm populația cu privire la beneficiile vaccinării, să nu uităm că toată această poveste, a respingerii vaccinării, și toate miturile construite în jurul reacțiilor adverse sunt bazate pe o minciună științifică. Medicul care a publicat acele date nu mai are drept de practică în lumea medicală, la nivel internațional, nu numai în Marea Britanie. S-a dovedit că rezultatele studiilor pe care acel medic le-a prezentat au fost falsificate. Nu există niciun temei pentru a respinge vaccinarea, dorim să informăm mamele și familiile tinerelor fetițe că vârsta optimă de vaccinare este între 9 și 14 ani. Ea nu reprezintă o vaccinare împotriva unei conduite imorale, este un subiect sensibil”, a declarat coordonatorul. Așa că recomandă vaccinarea împotriva unei infecții cu transmitere sexuală, infecția cu HPV, care este cea mai frecventă. ”Nu are nicio legătură cu un comportament imoral, are legătură cu faptul că aceea este vârsta optimă la care răspunsul imun este maxim, astfel încât tinerele femei vaccinate vor fi protejate la debutul vieții sexuale împotriva infecției cu HPV”, a adăugat ea. În acest moment, la nivelul cabinetelor de medicină de familie se acceptă și se colectează solicitări de vaccinare din partea părinților, în baza cărora se speră că se poate oferi vaccinarea prin programul național de imunizare.

INFECȚIA

Infecția cu virusul HPV este una dintre cele mai întâlnite la nivel mondial, estimările arătând că până la 80% dintre femeile active sexual, la nivel global, vor fi la un moment dat, pe parcursul vieții, expuse acestui virus. Calea de transmitere a acestei infecții este cea sexuală, prin contactul cu zona infectată a unuia dintre parteneri.

Aproape 4 din 10 femei din Dobrogea nu știu că această boală este principala cauză de deces prin cancer la cele cu vârsta între 15 și 44 de ani, peste 70% nu au auzit de infecția cu virusul HPV și peste 40% dintre femeile din această regiune care au auzit de acest virus consideră că el se poate transmite prin orice tip de contact. De asemenea, 7 din 10 femei din Dobrogea nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolaou, nici testul HPV-ADN).

Citește și:

Testați-vă gratuit pentru cancerul de col uterin, la Constanța! Ce trebuie făcut?