Cercetători din Marea Britanie lucrează la dezvoltarea unui test de sânge universal pentru a detecta cancerul. Denumit Lymphocyte Genome Sensitivity, testul a fost aplicat până acum pe pacienți cu melanom, cancer pulmonar și cancer de colon, identificând cu acuratețe stările maligne și precanceroase. Testul folosește raze ultraviolete de anumită intensitate pentru a măsura deteriorarea celulelor albe din sânge, care luptă împotriva infecției. ”Celulele albe fac parte din sistemul natural de apărare al organismului. Noi știm că ele sunt supuse unui stres atunci când luptă împotriva cancerului sau a altor boli, așa că ne-am întrebat dacă se poate observa ceva asemănător atunci când sunt supuse unui stres mai mare, prin expunere la raze ultraviolete”, a explicat Diana Anderson, coordonatoarea echipei de la Bradford University.

S-au luat probe de globule albe din sângele a 208 de persoane, între care bolnavi de cancer, persoane cu stări precanceroase și subiecți sănătoși. Apoi, cercetătorii au expus aceste celule sanguine la lumină ultravioletă și s-a descoperit o diferență semnificativă de deteriorare între celulele canceroase și cele de la pacienții sănătoși. ”Am observat că, la persoanele cu cancer, ADN-ul este lezat mai mult de razele ultraviolete decât în cazul persoanelor sănătoase”, spune cercetătoarea. Testul de sânge este încă în stadii incipiente. Echipa spune că trebuie să testeze metoda și pe alte tipuri de cancer. Totuși, utilizarea de raze ultraviolete este promițătoare ca instrument de diagnosticare a cancerului, mai ales că metodele actuale tind să fie mai costisitoare și mai invazive. Alți cercetători din domeniu au îndoieli cu privire la eficacitatea testului. Un profesor în genetica cancerului la Universitatea din Londra a declarat pentru BBC că studiul are limitări semnificative și este nevoie de o cercetare mai amplă, cu grupuri de pacienți mai bine controlați, înainte de a putea determina utilitatea testului în diagnosticarea cancerului.

Tot de un simplu test de sânge va fi nevoie și pentru a detecta o modificare chimică a unei singure gene umane legate de gândurile și impulsurile negative, care poate prezice cu precizie riscul suicidar, relevă un studiu realizat de un grup de cercetători americani care au descoperit că modificări ale unei gene numite SKA2 joacă un rol important în transformarea a ceea ce ar putea fi o reacție obișnuită din efortul vieții de zi cu zi în gânduri și comportamente sinucigașe. ”Sinuciderea este o problemă majoră de sănătate publică ce poate fi prevenită, dar eforturile noastre de prevenție sunt zădărnicite deoarece nu avem nicio cale consistentă de a prezice cine sunt aceia cu risc crescut de sinucidere”, a spus Zachary Kaminsky, profesor la Școala de Medicină a Universității „Johns Hopkins“. ”Cu un test ca al nostru, am putea fi capabili să stăvilim rata sinuciderilor prin identificarea oamenilor care au aceste tendințe și să intervenim suficient de timpuriu pentru preîntâmpinarea unui dezastru”, a spus Zachary Kaminsky. Într-o serie de experimente care implică eșantioane de creier de la persoane bolnave mintal și sănătoase, Kaminsky și colegii săi au constatat că cei care s-au sinucis au avut nivelul de SKA2 redus în mod semnificativ.

Mai mult, studiul a descoperit la unii subiecți o modificare care altera calea de funcționare a genei SKA2 fără schimbarea secvenței genetice a ADN-ului. Modificarea adăuga genei substanțe chimice numite grupuri de metil, un nivel mare al metilizării fiind descoperit în acest studiu chiar la persoanele care s-au sinucis. În experimentele următoare, cercetătorii au făcut simple teste de sânge celor 325 de participanți la studiu și au găsit o creștere similară a metilizării la gena SKA 2 la persoane cu gânduri sau încercări suicidare. Pe baza constatărilor, au proiectat un model de analiză care prezice care dintre participanți a avut experiența unor gânduri sau tentative sinucigașe cu un procent de certitudine de 80%. Gena SKA2 se găsește în cortexul prefrontal al creierului, care este implicat în inhibarea gândurilor negative și în controlul comportamentului impulsiv, menționează Xinhua.

Dacă nu există suficientă SKA2 sau aceasta este modificată în vreun fel, creierul uman nu poate suprima eliberarea unui hormon numit cortizol. Studiile anterioare arătau că această eliberare de cortizol este anormală la persoanele care încearcă sau mor prin sinucidere. Dacă vor fi confirmate în linii generale aceste studii, un test de sânge bazat pe aceste concluzii poate ajuta doctorii în luarea de decizii pentru prevenirea unei tragedii, cum sunt nevoia de spitalizare, izolarea în vederea monitorizării sau restricționarea accesului pacienților la unele medicamente care au fost legate de gândurile suicidare.