Prima centrală nucleară iraniană de la Bushehr, construită de Rusia, va fi supusă unor teste pe o perioadă de patru pînă la şapte luni, înainte de a fi pusă în funcţiune, a anunţat, miercuri, directorul Agenţiei iraniene pentru Energie Atomică, Gholam Reza Aghazadeh. Omologul rus al lui Aghazadeh, Serghei Kirienko, a refuzat să ofere o dată precisă pentru pornirea centralei, indicînd că este vorba despre o perioadă scurtă. Rusia a reluat, în 1995, construcţia la centrala de la Bushehr, începută de Germania, în anii \'70. Kirienko a declarat că nu poate furniza data punerii în funcţiune, explicînd ulterior că răspunsul la această problemă depinde de testele de funcţionare şi de securitate ale tuturor sistemelor centralei. Iranul a informat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) că alimentarea cu combustibil a centralei ar urma să se facă în cel de al doilea trimestru din 2009. Kirienko a mai spus că a discutat cu omologul său despre mai multe subiecte care au legătură cu viitoarea exploatare a centralei. Soluţionarea acestor probleme condiţionează, de asemenea, data pornirii acesteia. Rusia a livrat, în acest stadiu, 87 de tone de combustibil nuclear. Această cantitate, necesară pentru pornirea centralei, trebuie să fie înlocuită gradual, cu cîte o treime, în fiecare an. Exploatarea centralei se va afla sub responsabilitatea specialiştilor ruşi în primul an, a afirmat Kirienko. Ulterior va fi necesară o tranziţie treptată, ale cărei condiţii nu au fost încă stabilite.

Oficialul rus a mai spus că a discutat cu omologul său iranian despre crearea unei companii comune în care vor lucra împreună specialişti în domeniul nuclear ruşi şi iranieni, după trecerea primului an de exploatare. Kirienko a anunţat anterior, în cursul aceleiaşi zile, că lucrările de construcţie la centrală s-au terminat. El a precizat, însă, la conferinţa de presă, că 97% din echipamente sînt instalate şi că instalarea ultimelor elemente depinde de rezultatul testelor. Construirea centralei a fost întîrziată în mai multe rînduri, pe fondul unor tensiuni cu privire la programul nuclear iranian, occidentalii temîndu-se că acesta ar ascunde un program militar. Acest lucru a fost întotdeauna dezminţit de către Teheran. Iranul este obiectul a cinci rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, dintre care trei însoţite de sancţiuni, din cauza lipsei cooperării sale cu AIEA şi a refuzului de a suspenda operaţiunile de îmbogăţire a uraniului.