În ultimele cinci luni, pe suprafeţele de teren din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării s-au înregistrat zece incendii, numai la începutul acestui an, peste 100 de hectare fiind mistuite de flăcări. Astfel, pompierii au fost solicitaţi în mai multe rînduri pentru a stinge flăcările care ameninţau întreaga zonă din apropierea Cetăţii Histria. După incendiu, reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” au susţinut public că nu au fost înregistrate pagube materiale şi nici vieţuitoare moarte. Ecologişti convinşi, voluntarii Societăţii de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin (SEOPMM) „Oceanic - Club”, din Constanţa, au făcut o expediţie pentru a vedea cum au afectat incendiile repetate speciile de vieţuitoare. Astfel, pe o suprafaţă de 2.000 metri pătraţi din zona Histria - Sinoe au fost găsite peste o sută de broaşte ţestoase moarte. Directorul coordonator al SEOPMM Oceanic - Club, Răzvan Popescu - Mirceni, a prezentat, ieri, în faţa sediului Prefecturii Constanţa, 40 dintre reptilele arse, descoperite şi strînse în ziua explorării zonei afectate de incendii repetate, uneori simultane. „Aceasta dovedeşte contrariul celor afirmate de reprezentanţii ARBDD, care au declarat că nu există animale arse şi nici pagube materiale în incendiile care se ţin lanţ în Delta Dunării. Dacă de pe 2.000 metri pătraţi am adunat peste 100 de exemplare de ţestoase arse, nu vreau să mă gîndesc care sînt proporţiile dezastrului avînd în vedere cîte sute de hectare au fost afectate de incendii“, a declarat Popescu - Mirceni.

Specii pe cale de dispariţie

Zona din apropierea Cetăţii Histria, care a fost incendiată de nenumărate ori, este foarte importantă pentru cuibăritul unor specii de păsări aflate pe cale de dispariţie, pentru reptile (ţestoase, şopîrle, şerpi), precum şi pentru mamifere de interes cinegetic, după cum apreciază biologul Răzvan Popescu - Mirceni. „Dobrogea este cea mai bogată zonă din ţară din punctul de vedere al diversităţii biologice. Reptilele arse descoperite de noi în Delta Dunării fac parte din specii pe cale de dispariţie sau strict protejate pe plan mondial“, a explicat Popescu - Mirceni. El a adăugat că echipa Oceanic-Club îşi va intensifica patrulările în rezervaţia naturală şi va înştiinţa forurile internaţionale despre „masacrul” din Delta Dunării. „Ne vom adresa Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, Comisiei Europene, Agenţiei Europene de Mediu şi SOMPTOM - organizaţia pentru protejarea reptilelor, deoarece autorităţile din România ne iau în derîdere. Deşi am făcut mai multe adrese de înştiinţare către toate forurile, începînd de la Prefectura Constanţa şi terminînd cu Ministerul Mediului, le-au tratat superficial, ceea ce înseamnă fie că e vorba de incompetenţă, fie de ignoranţă“, a conchis coordonatorul Oceanic-Club. La rîndul său, directorul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Simion Nicolaev, a declarat că problema este mult mai amplă. „Curăţarea zonelor de stuf prin incendiere este interzisă prin legea ARBDD tocmai din cauza impactului negativ pe care îl are asupra ecosistemului în general. Trebuie luate măsuri pentru preîntîmpinarea acestor situaţii. Acolo, pe lîngă broaştele ţestoase sînt şi păsări şi multe animale asupra cărora se resimt aceste incendii, mai ales că anul acesta, din cauza devansării sezonului, vieţuitoarele au început să mişte mai devreme”, a spus Nicolaev.

Incendii din interes

Directorul organizaţiei constănţene este convins că incendiile care au afectat teritoriul ARBDD nu sînt accidentale, ci sînt provocate intenţionat de persoane care doresc declasarea acelei suprafeţe din rezervaţia naturală, pentru a-i exploata potenţialul imobiliar. După stingerea unuia dintre incendiile din luna noiembrie a anului trecut, echipa Oceanic Club a descoperit un nou drum amenajat, către zona de grind cuprinsă între şoseaua ce duce la Cetatea Histria şi lacul Sinoie, unde este şi un saivan de oi care adăposteşte un număr de peste 3.000 capete. „Cei care deţin saivanul probabil au vrut să zona, însă cel mai sigur este vorba de interese ascunse de transformare a acelei suprafeţe de teren din arie protejată în zonă de construcţii sau măcar în zonă tampon”, a declarat Popescu - Mirceni.