„Tezaurul folcloric” românesc, mai sărac fără Marioara Murărescu

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Doliu în cultură

„Tezaurul folcloric” românesc, mai sărac fără Marioara Murărescu

Cultură 01 Februarie 2014 / 00:00 1320 accesări

Realizatoarea celei mai îndrăgite şi longevive emisiuni folclorice din România, „Tezaur folcloric”, Marioara Murărescu, a încetat din viaţă în noaptea de joi spre vineri, la vârsta de 66 de ani. Aceasta şi-a petrecut ultimele şase luni din viaţă în spital, unde era permanent supusă şedinţelor de chimioterapie. Vedeta Televiziunii Române (TVR) se lupta cu o necruţătoare boală încă din 2008, fiind depistată cu cancer mamar, dar şi cu o tumoare la coloana vertebrală.

Dispariţia sa a fost primită cu mare durere de întreaga comunitate a interpreţilor de muzică populară din toate zonele etnografice ale ţării, inclusiv de către ministrul Culturii, Gigel Ştirbu, care a spus: „Puţini oameni se nasc cu harul Marioarei Murărescu. Şi mai puţini reuşesc să şi-l pună în valoare de maniera în care a făcut-o „doamna tezaurului folcloric românesc”, nu cu puţine sacrificii. Să ne amintim că Marioara Murărescu ne-a adus în case comorile folclorului şi spiritualităţii româneşti în momente de mare cumpănă pentru poporul român, în perioada în care era un act de curaj să iubeşti valorile tradiţionale”.

„A FOST CA O FEREASTRĂ DESCHISĂ SPRE VIITOR” Îndrăgita Sofia Vicoveanca deplânge şi ea trecerea la cele veşnice a Marioarei Murărescu. „Este o zi neagră, am pierdut un simbol. Ea a vorbit mereu despre lumină şi ea a fost cea care a adus lumină în sufletul oamenilor (...). Marioara întotdeauna sfătuia interpreţii. A fost alături şi de tineri, i-a încurajat, le explica cum să se îmbrace, cum să se poarte. A fost ca o fereastră deschisă spre viitor şi n-a făcut niciodată rabat de la calitate. Dumnezeu să o odihnească!”, a spus Vicoveanca. „Avea puterea şi capacitatea să facă lucruri multe pentru folclorul românesc. Îmi pare foarte rău, am apreciat mult ce a făcut ea”, a spus şi Gheorghe Zamfir.

REGRETATĂ ŞI DE CONSTĂNŢENI Şi la Constanţa, Marioara Murărescu era cunoscută şi îndrăgită, ea realizând primele ediţii ale Festivalului Naţional de Muzică Populară de la Mamaia, înainte de 1989.

„Marioara Murărescu este un simbol al celor mai reuşite emisiuni de folclor. Cred că a fost cea mai bună realizatoare de la TVR. A fost deschizător de drumuri pentru astfel de emisiuni de folclor. Făcea totul fără cusur. Prezenta solistul de muzică populară în contextul satului tradiţional. Acest lucru nu l-a mai făcut nimeni. Aducea pe ecran tot satul românesc tradiţional, cu obiceiurile lui, cu tot, cu bătrânii satului. Era ceva de neimaginat. Sunt de neuitat obiceiurile de logodnă. Mă uit cu admiraţie la emisiunile ei şi le consider fără cusur, impecabil realizate. Am rămas cu un gust amar că nu a vrut să cunoască Dobrogea”, a spus directorul Muzeului de Artă Populară, dr. Maria Magiru.

De asemenea, interpreta dobrogeană Chiamiran Chivu a spus: „Nu am cunoscut-o personal pe Marioara Murărescu, dar îi urmăream emisiunile. Este o pierdere pentru noi, deoarece era o mare specialistă în folclor”.

BIOGRAFIE Marioara Murărescu s-a născut pe 1 octombrie 1947, la Câmpulung Muscel, la 18 ani după căsătoria părinţilor săi, de la care a învăţat să respecte cu sfinţenie tradiţiile strămoşeşti, tatăl său fiind preot. De la el a învăţat să iubească muzica, iar de la mama, costumele şi ţesăturile populare. În 1972, Marioara Murărescu a absolvit Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, Facultatea de Compoziţie şi muzicologie, ca şef de promoţie, însă visul de a deveni soprană i-a fost frânt de o operaţie la gât. În 1971, şi-a început cariera la Radioul public, iar în 1977 s-a angajat la TVR, ca realizator de emisiuni folclorice. Prima încercare de realizare a celebrei emisiuni „Tezaur folcloric” a avut loc în 1978, dar abia în 1982 a primit un spaţiu fix în grila de programe a TVR. Marioara Murărescu a fost distinsă, printre altele, cu premiul pentru cercetare, pentru lucrarea „Cântecul propriu-zis din Muscel” (1971), Prix folclorique (1977), Premiul criticii muzicale „Mihail Jora” (1993), iar în aprilie 2009, a fost decorată cu Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler.

Marioara Murărescu va fi înmormântată marţi, la Cimitirul Cernica de lângă Bucureşti. Colegii din Televiziunea Română, admiratorii şi prietenii care vor să îşi ia rămas bun de la fosta realizatoare TV o pot face sâmbătă, începând cu ora 12.00, şi duminică, la capela Bisericii „Doamna Oltea“. Totodată, luni, la ora 12.00, trupul neînsufleţit al Marioarei Murărescu va fi depus la parterul clădirii Studiouri, în holul mare al Televiziunii Române.

„La noi e o vorbă: cine iubeşte cântecul este om bun, căci cântecul poate îmblânzi şi fiarele”, spunea Marioara Murărescu. „Cu ani în urmă, şi copiii aşteptau la televizor „emisiunea cu calul” din genericul nostru. Acel cal alb va rămâne, într-adevăr, peste timp în sufletul generaţiilor de telespectatori. Poate din grabă şi din dorinţa de a ieşi în lume cu o emisiune de folclor pe spaţiu fix, preocupată de conţinut, invitaţi şi tematică, am uitat atunci cu totul că trebuie un generic. Octavian Iordăchescu, care coordona împreună cu Dumitru Moroşanu producţiile noastre, mi-a atras atenţia: „Unde ai mai pomenit, domnişoară, emisiune fără generic?”. Am intrat în pământ şi de acolo, din pământ, din iarbă verde, am alăturat o melodie din repertoriul celebrului Dumitru Fărcaş şi o imagine superbă, o călăreaţă din Munţii Mehedinţiului, care venea şi se pierdea în zare”, spunea Marioara Murărescu, referindu-se la emisiunea-simbol „Tezaur folcloric”.

„Oricărui român care are noţiunea de ce înseamnă folclor românesc, tradiţie pură, îi vine în gând un singur nume: Marioara Murărescu”, a spus şi cântăreaţa de muzică populară Maria Cârneci.



12