Ți-e poftă de ceva dulce sau de paste făinoase? Mihaela Bilic, medic nutriționist, voluntar în cadrul proiectului ''Zâmbete pentru mame și copii'' al Fundației Policlinici Sociale Regina Maria, a explicat că avem de-a face cu "o chestiune care mai degrabă ține de o nevoie de calmare a capului". Mâncatul emoțional nu reflectă o nevoie de nutrienți a organismului ci o nevoie de glucoză a creierului pentru că el cu asta se hrănește. ”Mâncatul de foame se traduce prin senzații fizice, corpul simte și atunci avem fie la nivelul stomacului sau al tubului digestiv ușor gol sau crampe, ulterior, dacă senzația de foame crește, slăbiciune, o lipsă puterii de concentrare. Pe măsură ce foamea avansează ajungem la nervozitate, iritabilitate. În schimb, mâncatul emoțional nu reflectă o nevoie de nutrienți a organismului ci o nevoie de glucoză a creierului. El cu glucoză funcționează dar, în același timp, îl și anesteziasă, îi dă stare de bine. Mâncatul emoțional ne îndeamnă spre dulce sau spre produse făinoase - pâine, pizza, paste-, pentru că ele conțin glucoză. Este o chestiune care mai degrabă ține de nevoia de calmare a capului. Trebuie să învățăm să facem diferență între mâncatul de foame și cel emoțional. Corpul nu știe să ceară, în schimb, mintea noastră, care niciodată nu simte, are întotdeauna foarte multe idei și este insațiabilă. Ea nu este niciodată sătulă, poate mânca oricât, tocmai pentru că nu simte. Deci, putem mânca chiar dacă suntem sătui, din simplul fapt că respectivul produs ne dă o stare de bine. Zahărul este, de obicei, principalul element care trădează mâncatul emoțional. Corpul nu știe să ceară zahăr, cel mult cere pâine, dar zahăr cere capul”, explică dr. Mihaela Bilic, citată de Agerpres.

ÎNGRAȘĂ MÂNCAREA TRADIȚIONALĂ? ''Mâncarea tradițională îngrașă dacă gătim după metode tradiționale: cu foarte multă grăsime, cu multă prăjeală, ulei. Altfel, ciorba este cel mai dietetic și echilibrat aliment, tocănița, pentru că are sos, înseamnă legumele și carnea puse laolaltă, gătit tot în mediul umed, ceea ce face ca produsul să fie ușor de digerat. Singurul lucru de care trebuie să ținem cont este uleiul. Să fim foarte zgârciți cu sticla de ulei. Într-o lingură de ulei avem 100 de calorii și atunci toată porția de tocăniță nu are 100 de calorii, cât are o lingură de ulei", spune dr. Bilic. Medicul susține că nu există alimente nesănătoase, ci mult prea concentrate în grăsimi, zahăr, calorii, prea mult procesate, deshidratate.

SFATURI PENTRU EDUCAREA COPIILOR Medicul sfătuiește să nu înlocuim apa cu sucurile, iar fructele nu se consumă în exces. ”Instictiv, noi alegem tot ce este bogat în zahăr și grăsime, pentru că natura știe că din zahăr și grăsime creștem. Dacă am fi crescut din legume ne-ar fi dat instinctul să fim atrași de legume spontan, ceea ce nu se întâmplă. Legumele au 90% apă, deci nu avem cum să creștem din legume. Un copil trebuie învățat că produsele bogate în zahăr și cele bogate în grăsime sunt un fel de alimente superconcentrate. Împreună cu el stabilim cât de des sau în ce ocazii se vor consuma. Dacă un copil mănâncă chips-uri și bea suc o dată la o săptămână, la două săptămâni, nu se întâmplă nimic. Important este să nu transformăm acest lucru într-un obicei, să nu existe în casă la liber.", arată medicul. În opinia sa, obezitatea este cauzată de consumul în cantitate mare al alimentelor și sedentarism. Tot ea este de părere că un copil nu trebuie să mănânce dietetic; tradiționalul orez cu lapte este mai sănătos decât cerealele. ”Dulciurile făcute în casă nu fac niciun rău dacă nu sunt consumate în exces, iar tradiționalul orez cu lapte este mai sănătos decât cerealele. Sunt adepta și promovez gătitul în casă. Dar, să nu ne facem un obicei. O dată pe săptămână este mai mult decât echilibrat. Cerealele au fost inventate de americani când și-au dat seama că trebuie să hrănească o nație întreagă cu ceva ieftin. Atunci le-au expandat, au băgat în ele zahăr și au devenit obligatorii la micul dejun. Nu au nici un avantaj. Pentru un copil, mai degrabă aș pune o felie de pâine cu unt și gem, care în final ca număr de calorii face tot cât cerealele. Altfel, cerealele sunt un marketing. Trebuie să ne întoarcem la simplitate”, spune Mihaela Bilic.