În lipsa unei politici sociale coerente, munca la "negru" a devenit o îndeletnicire de bază pentru tot mai mulţi români, fără ca autorităţile să poată ţine sub control acest fenomen. Dacă în economiile performante şi selective, cum este cazul statelor din Uniunea Europeană, respectarea cu stricteţe a legislaţiei aduce o viaţă mai bună salariaţilor şi profituri patronilor, în România, tot mai mulţi angajatori preferă să promoveze munca la "negru" ca unica modalitate de participare la piaţa muncii. Pe lîngă numeroşii agenţi economici care susţin munca la “negru” şi evaziunea fiscală, depistaţi anual de autorităţi, mulţi patroni îşi fac un titlu de glorie din neplata datoriilor către stat. După ce aduc firmele în pragul falimentului şi lasă pe drumuri mii de oameni care ar fi putut beneficia de toate avantajele salariaţilor cu acte în regulă, angajatorii lichidează patrimoniul şi înfiinţează alte firme, fără datorii, debitele vechilor societăţi rămînînd moştenire statului. Pe de altă parte, costurile legate de angajarea legală a forţei de muncă, politica fiscală excesivă şi sezonul turistic fără precedent de slab au dus la creşterea spectaculoasă a cazurilor de muncă la “negru” pe litoralul românesc.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Constanţa, numărul persoanelor depistate în această vară că muncesc fără forme legale s-a dublat comparativ cu anul 2005, în timp ce amenzile aplicate pentru încălcarea legii au ajuns şi la 1,5 miliarde de lei vechi pentru o societate. “Am asistat la o creştere spectaculoasă a angajatorilor constănţeni prinşi pe picior greşit care au invocat încălcare legii prin faptul că sezonul turistic a fost foarte slab, iar din cauza resurselor financiare reduse nu şi-au mai permis să plătească taxele legate de încadrarea legală. Totuşi, încălcarea legii nu a putut fi trecută cu vederea, iar peste 400 de societăţi economice au primit amenzi usturătoare”, a declarat inspectorul şef adjunct al ITM Constanţa, Tiberiu Pleşu. Pe de altă parte, statisticile arată că mai puţin de jumătate din populaţia activă a ţării este asigurată pentru pensii, şi asta întrucît tinerii acceptă cu uşurinţă să lucreze fără forme legale, fapt care va crea probleme de lungă durată pe piaţa muncii. Specialiştii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familie trag un semnal şi apreciază că tinerii cu vîrste între 25 şi 35 de ani care lucrează fără forme legale sau, mai rău, nu lucrează deloc, vor ajunge la vîrsta de pensionare fără să fie asiguraţi şi vor împovăra, în acest fel, sistemul de asistenţă socială. Acestora li se adaugă şi persoanele care lucrează în Occident în condiţii ilegale. Aşa se face că dacă în 1990, în România, erau peste 8 milioane de salariaţi, în prezent, sînt doar 4,7 de angajaţi, în vreme ce numărul pensionarilor se apropie de 6,5 milioane. Specialiştii Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici" estimează că pe termen mediu şi lung raportul dintre pensionari şi salariaţi se va menţine ridicat şi asta din cauza faptului că populaţia României este atipică, avînd o populaţie numeroasă în categoria de vîrstă 17-39 de ani şi foarte redusă în categoria 0-16 ani.