Pentru unii politicieni, tinicheaua reprezintă principala podoabă, elementul de bază în operaţiunile de recunoaştere. De regulă, ea este agăţată de coadă. În ultima vreme, se pune un accent deosebit pe tinichelele silenţioase, antifonate pe toate dimensiunile şi bine ascunse în dosarul profesional. Practic, atunci cînd vorbim de dosarul profesional, tinicheaua este scoasă la iveală doar în cazul în care vor muşchii cuiva. Sînt şi politicieni cu tinicheaua de coadă la vedere, dar asta nu mai deranjează pe nimeni. Într-o societate în care promovarea pe funcţii se face pe criterii politice, tinicheaua reprezintă un veritabil trofeu. Sînt partide unde nu pătrunzi dacă nu ai cel puţin o tinichea legată de coadă. Nu mai vorbesc de veritabilii colecţionari de astfel de însemne şi podoabe. Dacă aţi observat, e bătaie mare pe fotoliile de directori. Ştiţi care este criteriul de bază? Tinicheaua. Vrem să-l promovăm pe cutare pe motiv că este bun profesionist, licenţiat etc. Nu ne interesează dacă nu are tinichea de coadă. În ciuda eforturilor depuse de unii candidaţi, golul cu pricina nu a putut fi acoperit. Dacă ai doar carte, fără tinichea de coadă, nu ai parte! Clar şi cuprinzător. E drept, unii fac exces de zel în privinţa tinichelelor. Au cît nu pot să ducă. Mai mult decît atît, le-a fost scurtată coada din cauza numărului mare de tinichele. Din acest motiv, aleşii noştri lucrează la un pachet legislativ care să permită posesorilor să-şi pună tinicheaua în piept precum şerifii din vestul sălbatic. Există tinichele care sînt ţinute la dospit. Precizez, indiferent de calitatea materialului din care sînt confecţionate. Tinichelele de acest gen sînt păstrate pentru campania electorală. Se înţelege de la sine că nu oricine poate gestiona un astfel de depozit. În perspectiva viitoarelor confruntări electorale, sînt candidaţi care sînt asiguraţi pe viaţă. Cu toate că ei umblă liberi şi neînsemnaţi, sufleteşte vorbind, simt o apăsare. Starea de spirit respectivă este întreţinută de povara tinichelelor rezervate în dosarul profesional sau de cadre. Normal, într-o societate sănătoasă, cei cu tinichele ar trebui să fie marginalizaţi şi pedepsiţi de lege în cazurile grave de corupţie. La noi, dimpotrivă, tinicheaua reprezintă un motiv de mîndrie patriotică. Sînt politicieni care îşi transmit din generaţie în generaţie tinichelele. Le consideră fapte de vitejie. Cunosc indivizi care au făcut din tinichelele dobîndite de-a lungul vieţii veritabile trofee vînătoreşti. Ei sînt colecţionari pasionaţi. E cîte unul care îşi mîngîie tinicheaua cu o tandreţe ieşită din comun. Din două în două zile, după posibilităţi şi starea sa de spirit, o lustruieşte cu o tenacitate care te lasă fără grai. Cînd are chef de vorbă, îţi povesteşte cum a tras el în piept statul şi ce avere colosală a agonisit. E drept, s-a ales cu nişte tinichele de coadă… La început, îl incomodau la mers. Mai ales cînd cobora scările. În timp, s-a obişnuit cu vacarmul produs de tinichele. E drept, în cantonament fiind, a alergat o perioadă cu cutii de conserve legate de coadă. Pînă la tinichea, a fost luna lui de miere…