La 120 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, Academia Română a anunţat, ieri, că procesul de tipărire a manuscriselor poetului este în curs de finalizare, opera completă în facsimil totalizînd 14.000 de pagini. „Publicarea manuscriselor este o idee mai veche a lui Constantin Noica - filosoful care a scris o carte întreagă pe această temă, Introducere la miracolul eminescian, dar care nu a reuşit să vadă acest lucru realizat din cauza birocraţiei şi a mijloacelor tehnice precare\", a declarat preşedintele Academiei Române, Eugen Simion, la evenimentul găzduit de Aula Academiei. Eugen Simion a expus convingerea filosofului că în România se va produce o adevărată revoluţie spirituală prin punerea la dispoziţie a laboratorului de creaţie eminescian\". „Aşteptăm o nouă lectură, aşteptăm depăşirea ‘momentului Călinescu’. Un mare poet este permanent susceptibil de a fi reinterpretat, regîndit. Această închidere care se deschide, această interpretare critică asigură longevitatea unui autor\", a mai spus preşedintele Academiei Române.

Prezent şi el la eveniment, Înaltpreasfinţitul Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti, a precizat că era datoria morală a Academiei Române să publice aceste manuscrise. „Cele 14.000 de pagini din opera eminesciană intră în împlinirea testamentului celei care a fost Zoe Dumitrescu Buşulenga (critic literar de renume, eminescolog - n.r.)\", a subliniat Robu. De asemenea, invitat să vorbească despre parcursul sinuos al tipăririi manuscriselor, academicianul Dumitru Vatamaniuc a amintit, la rîndul său, efortul constant al lui Noica, după ieşirea din închisoare, de a publica măcar textele în limba germană ale caietelor eminesciene. „Cînd s-au făcut ediţiile integrale ale operei eminesciene, a fost lăsat loc liber acolo unde nu au fost înţelese anumite cuvinte scrise ilizibil în original. Pe baza actualei ediţii facsimilate, alţi cercetători vor putea identifica, probabil, aceste cuvinte, pentru a beneficia pe viitor de ediţia definitivă a operelor eminesciene, aşa cum există în toate marile culturi europene\", a spus Vatamaniuc. Copii după caietele eminesciene, în varianta xerox, se găsesc şi în casa memorială „Mihai Eminescu\" de la Ipoteşti, localitatea natală a poetului.

Poet, prozator şi jurnalist, Mihai Eminescu a încetat din viaţă pe 15 iunie 1889, la vîrsta de 39 de ani, lăsând în urmă creaţii considerate emblematice pentru România şi pentru literatura universală. Scrierile sale au fost traduse în peste 60 de limbi, cea mai cunoscută dintre ele fiind poemul „Luceafărul\". De la titlul acestuia, Eminescu a fost numit „luceafărul poeziei româneşti\".