Autorităţile de la Tiraspol şi cele de la Chişinău nu au ajuns, în cadrul discuţiilor purtate la Moscova, la un consens în privinţa soluţionării conflictului transnistrean, a declarat liderul transnistrean, Igor Smirnov. ”Punctul nostru de vedere şi cel al R. Moldova nu s-au apropiat şi acest lucru nu s-ar putea întîmpla deoarece Moldova susţine ideea construirii unui stat unitar”, a declarat Smirnov. ”Legile sînt adoptate fără participarea poporului transnistrean”, a menţionat el. Transnistria, R. Moldova şi Rusia au ajuns la un acord pentru a crea condiţiile reluării negocierilor în format 5+2 (Transnistria, R. Moldova, Rusia, Ucraina, OSCE, observatorii UE şi ai SUA) în prima jumătate a anului 2009, a precizat el. Acest lucru implică, în primul rînd, negocieri între Tiraspol şi Chişinău, ai căror garanţi sînt Rusia, Ucraina şi OSCE, a adăugat el.

Preşedintele Rusiei, cel al R. Moldova şi liderul de la Tiraspol şi-au luat angajamentul, miercuri, să acţioneze pentru a găsi o soluţie la conflictul transnistrean. Cele trei părţi au promis să continue contactele directe pentru a intensifica procesul negocierilor în vederea unei reglementări politice a conflictului transnistrean, se arată într-o declaraţie comună, semnată de liderii rus, Dmitri Medvedev, moldovean, Vladimir Voronin şi transnistrean, Igor Smirnov, la Barviha, în apropiere de Moscova. Acestea doresc, de asemenea, să intensifice lucrul la nivel de experţi pentru elaborarea unor măsuri de încredere şi să dezvolte cooperarea pe Nistru în domeniile socio-economic şi umanitar.

Transnistria, un teritoriu cu 500.000 de locuitori situat în estul R. Moldova, a cîştigat, cu sprijinul rusesc, un război scurt de independenţă după destrămarea URSS, în 1991, dar nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională. Discuţiile cu privire la statutul acestui teritoriu au fost reluate anul trecut, după aproximativ şapte ani de întrerupere. După eşecul planului său de soluţionare din 2003, Rusia a făcut, în 2008, o nouă propunere, bazată pe o declaraţie a neutralităţii permanente a R. Moldova, adică neaderarea la NATO. În schimb, Transnistria ar urma să treacă sub suveranitate moldoveană, bucurîndu-se de o autonomie largă. Declaraţia a fost semnată cu puţin timp înaintea alegerilor legislative de la 5 aprilie din R. Moldova, urmînd ca noul Parlament al acestei foste republici sovietice să desemneze ulterior succesorul liderului comunist Vladimir Voronin în postul de şef al statului. Voronin, al cărui al doilea mandat se încheie la 7 aprilie, nu poate candida pentru a treia oară, conform Constituţiei.