Tiruri susţinute de artilerie răsunau ieri dimineaţă la Doneţk, fieful rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei, marcând o reluare a confruntărilor armate după două zile de relativă acalmie. Jurnalişti AFP au auzit aproximativ 30 de tiruri de lansatoare multiple de rachete de tip Grad (”orgile lui Stalin”) ieri dimineaţă, în cartierul Putilovski, în apropiere de aeroport. Acalmia de peste weekend a avut loc pe fundalul alegerilor legislative anticipate, care nu s-au desfăşurat şi în teritoriul aflat sub controlul separatiştilor pro-ruşi. O bază militară a fost atinsă, la câţiva kilometri depărtare, la Avdiivka, de partea ucraineană.

NEGOCIERI Forţele pro-occidentale ucrainene, care au obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative anticipate, s-au lansat ieri în consultări-maraton pentru a forma o coaliţie pe care preşedintele Petro Poroşenko vrea să o vadă continuând calea procesului de pace în estul ţării. Primele rezultate oficiale - publicate în noaptea de duminică spre luni - confirmă avansul principalelor cinci formaţiuni favorabile unei apropieri de UE, dintre care unele sunt naţionaliste, dar şi faptul că preşedintele nu va putea să guverneze singur şi că va fi nevoit să accepte compromisuri. Scorul acestora, aproximativ 70% din voturile exprimate, reprezintă un val pro-occidental fără precedent de la proclamarea independenţei ţării, în 1991. Alt semn că ţara a vrut să întoarcă spatele trecutului sovietic: comuniştii par să nu mai intre în Parlament. Aceste alegeri legislative anticipate confirmă o înnoire radicală a puterii în Ucraina, care s-a confruntat în mai puţin de un an cu răsturnarea de la putere a fostului preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici, anexarea Crimeei de către Rusia şi o insurecţie a separatiştilor pro-ruşi în estul ţării, care a degenerat în război. Noul Parlament urmează să adopte reforme radicale, menite să scoată Ucraina dintr-o recesiune profundă, să lupte împotriva corupţiei endemice şi să o apropie de UE, cu care a semnat recent un acord de asociere respins anul trecut de către Ianukovici. Legislativul urmează să accentueze totodată măsuri dureroase de austeritate solicitate de creditori occidentali ca FMI, pentru a salva Ucraina de la faliment, după retragerea susţinerii financiare ruseşti. Situaţia este agravată de conflictul cu Rusia, care privează ţara de gaze naturale.

VICTORIA PARTIZANILOR PĂCII ”Alegerile legislative din Ucraina, câştigate de partidele pro-occidentale, consacră victoria partizanilor unei reglementări paşnice a conflictului”, a apreciat, ieri, Grigori Karasin, adjunct al ministrului rus al Afacerilor Externe. ”Aceasta este o nouă posibilitate pentru ei de a reveni la acordurile de pace încheiate cu separatiştii pro-ruşi, în primul rând la cele de la Minsk, privind instaurarea armistiţiului, semnate la 5 septembrie cu participarea Rusiei”, a precizat Karasin. După numărarea a 40% din voturi, blocul preşedintelui Petro Poroşenko (21,5%) şi Frontul Popular (21,6%) al premierului Arseni Iaţeniuk s-au clasat pe primele locuri în alegeri, urmate de Samopomici (11%), formaţiune formată din militanţi tineri şi combatanţi reveniţi de pe front. Frontul Popular şi Samopomici sunt partizane ale unei poziţii ferme în faţa separatiştilor şi a Moscovei, fără a fi însă considerate ”partide ale războiului”, cum sunt adesea supranumite Partidul Radical al populistului Oleg Liaşko și formaţiunea Batkivşcina a fostului premier Iulia Timoşenko, care ar urma de asemenea să intre în Parlament, cu 7,4%, respectiv 5,7% din voturi. ”Faptul că forţe vizibil naţionaliste au câştigat un sprijin considerabil şi vor fi reprezentate în Parlamentul ucrainean creează o ameninţare suplimentară privind posibile noi apeluri la folosirea forţei şi la vărsare de sânge. Este extrem de periculos“, a conchis Karasin. UE a salutat ”victoria democraţiei şi a unui program favorabil reformelor pro-europene în scrutinul legislativ din Ucraina”, a transmis preşedintele în exerciţiu al CE, José Manuel Barroso.