Ţîţa Puterii

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
UN PAMFLET PE ZI

Ţîţa Puterii

Eveniment 09 Martie 2007 / 00:00 677 accesări

Tîţa Puterii, în întreaga ei splendoare, reprezintă simbolul bunăstării noilor parveniţi ai democraţiei noastre. Pe acest fundal cu scobitoarea între dinţi, Puterea e ca lupoaica tolănită cu mulţi de-alde Romulus şi Remus în jurul ei. Se agaţă tot mai mulţi nehaliţi ai timpurilor noastre de ţîţa Puterii, tratată ca o vacă încă bună de muls. Trag toţi de ţîţa Puterii şi o întind ca pe guma de mestecat! Şi mai spunea nu ştiu cine că nu mai este nimic de supt în ţara asta! Tot felul de neaveniţi s-au abonat cu de la sine putere la ţîţa miraculoasă a noii vaci naţionale de muls. Sigur, să nu vă imaginaţi că ajunge orice amărăştean la un asemenea uger! Dacă nu faci parte dintr-o oligarhie sau dintr-un grup de interese, dintre cele baştane, vreau să zic, nu ai decît să treci pe lapte praf şi derivatele sale! Ca să apuci un loc în faţă la ţîţa Puterii, trebuie să te bucuri de o anumită influenţă, să ai parte de recomandări şi de o anumită influenţă. Disputele din jurul ţîţei Puterii s-au amplificat tot mai mult în ultima vreme, pediştii şi liberalii acuzîndu-se reciproc de abuz de uger. Se vorbeşte la scenă deschisă despre trafic de influenţă pentru o poziţie privilegiată la ţîţa Puterii şi despre intervenţii brutale, pe aceeaşi temă, în Justiţie. Au apărut tot felul de bileţele roz şi parfumate cu rezoluţii prezidenţiale pe marginea ţîţei Puterii, unele fiind semnate chiar pe ţîţa în sine… Ţîţa Puterii a ajuns miza principală a disputelor politice din ultima perioadă. Asistăm la lupte crîncene pe acest calapod al lupoaicei autohtone cu Romulus şi Remus de pe la noi. Nici liberalii şi nici pediştii nu vor să o lase din gură! Ţîţa Puterii face obiectul disputelor dintre prezident şi premier. La început, prezidentul a vrut să-i pună ţîţei cep şi să distribuie el singur laptele şi mierea din România. Premierul, smuls brutal de la ţîţă, s-a răsculat, motiv pentru care a fost trimis să mulgă la Porţile de Fier. Tot ţîţa Puterii şi-a băgat coada şi în sînul Alianţei, dînd naştere la antipatii liberalo- pediste. În acest spaţiu politic, asistăm la tot felul de încrengături şi curiozităţi. De pildă, poziţia lui Boc, în ciuda staturii sale, faţă de ţîţa Puterii constituie o curiozitate înconjurătoare. Cu toate că sînt alţii mai spătoşi în Partidul Democrat, Boc reuşeşte să ia faţa tuturor celor care se agaţă cu disperarea hămesitului de simbolul lăptos al Puterii. Stau agăţaţi ciorchine de ţîţa Puterii toţi cei care, uitînd de adevărata lor origine politică, se gudură acum pe lîngă preşedintele României. De cînd au auzit că ţîţa Puterii îşi are sediul la Cotroceni, şi-au adus unii aminte de trecutul lor marinăresc alături de "tata mare". Ce nu face omul ca să apuce şi el un pic de ţîţa Puterii! Dacă nu ar fi bună de muls, credeţi că s-ar mai înghesui atîtea grupări influente, oligarhii şi grupuri de interese? În fapt, ţîţa Puterii reprezintă ţinta clinciurilor dintre susţinătorii celor două palate. La început, imediat după alegeri, credeam că ţîţa Puterii se va disputa unitar şi armonios la sînul Alianţei. Ne-am înşelat amarnic, pentru că, după cum vede întreaga opinie publică, ţîţa Puterii a ajuns obiect de tras în piept între cele două palate. Aşa se explică formele sale mai mult decît curioase şi misterioase. Confundă diverse persoane ţîţa Puterii cu pomul lăudat şi, ca atare, merg acolo cu sacul. Nişte tembeli, pentru că laptele se îmbuteliază mai bine în bidoane. Ne fîlfîie mai marii Puterii ţîţa lor pe la nas. Se erijează în proprietari şi beneficiari direcţi ai ţîţei Puterii. Au fost şi alţii care au visat să o moştenească din tată-n fiu, crezînd că sînt nemuritori şi abonaţi la tron. Sînt acum indivizi care nu se pot dezlipi o clipă de ţîţa Puterii. Stau cu ea în braţe şi gînguresc. O molfăie şi se încruntă dacă se apropie de ea un intrus. Chiar mîrîie, cu toate că pozează în nou-născut! Vorbesc de nou-născutul în politichie precum sînt cei din PLD, care, neavînd dinţi, îşi leagă toate speranţele de ţîţa Puterii. Sînt destui cei care, obişnuindu-se cu laptele dulce al Puterii, refuză să fie înţărcaţi, cu toate că sînt pe linie moartă în politichie şi nu-i mai bagă nimeni în seamă! Dulce e laptele moca al patriei!

Taguri articol
PD


12