În ciclul „din greşeală în greşeală spre victoria finală”, ministrul Educaţiei, Mihail Hărdău, a mai adăugat o ispravă antologică. În concepţia sa, profesorii şi conferenţiarii pot fi numiţi pe baza articolelor ştiinţifice publicate la nivel naţional şi nu internaţional, aşa cum se procedează în toate ţările lumii. Cotaţia ISI, Institutul de Informaţie Ştiinţifică din Philadelphia, actualmente Thomson ISI, este recunoscută global ca fiind instanţa supremă în domeniul recenzării revistelor ştiinţifice. Institutul monitorizează, din 1961, toate publicaţiile de specialitate, indexînd articolele şi citările şi ierarhizează revistele în funcţie de factorul de impact asupra cititorilor. Această instanţă indexează anual aprox. 13.000 de publicaţii din toate domeniile, inclusiv ştiinţe sociale şi domenii umaniste. Mai mult, ca o concluzie firească a importanţei acestei instituţii, ierarhia universităţilor din întreaga lume se face în funcţie de articolele publicate în revistele agreate de ISI. Doar cei care se bucură de acest prestigiu (care au publicat în revistele agreate de ISI), internaţional acceptat, pot deveni profesori universitari. Decizia luată de ministrul Hărdău aruncă mediul academic din România înapoi cu cel puţin jumătate de secol. Criteriile de acordare a titlurilor universitare, de profesor şi conferenţiar, astfel jefuite, au revoltat întreaga societate academică românească. Asociaţia Ad Astra şi Asociaţia EDU CER (cercetători şi profesori) îl sfătuiesc să mediteze la demisie, scriindu-i „Adio, domnule Hărdău“. „Eu mi-aş da demisia dacă aş fi în locul ministrului. Nu văd care mai este rostul lui acolo“, a declarat Liviu Gioşan, membru fondator al Asociaţiei de cercetători Ad Astra. Singura speranţă: „să nu publice ordinul cu pricina în Monitorul Oficial, să se consulte cu specialişti din societatea civilă şi cu cei de la Uniunea Europeană“, a recomandat Vlaston Ştefan, preşedintele Asociaţiei EDU CER.

Peste 200 de titluri universitare au fost semnate pentru conferire de la începutul acestui an. 58 de cadre didactice au primit rangul de profesor universitar, iar alţi 133 pe cel de conferenţiar. În România, din totalul de 25.000 de cadre didactice, aprox. 5.000 de profesori şi 4.000 de conferenţiari predau în universităţile de stat. Fostul ministru al Educaţiei a declarat că avea pregătite ordinele de schimbare a comisiilor de evaluare a dosarelor pe baza cărora se acordă aceste titluri şi că nu crede că Hărdău le-a semnat. Mai mult decît atît, evaluarea conducătorilor de doctorat şi a Instituţiilor Organizatoare de Doctorat trebuia să se facă conform unei Hotărîri de Guvern. Singura problemă este că această Hotărîre prevedea ca evaluările să se facă pînă în iunie 2006! Inutil să adăugăm: nu s-au făcut! Ministrul Mihail Hărdău are un singur articol într-o revistă cotată ISI. Probabil acesta este şi motivul pentru care această instanţă i se pare inutilă.