Titlurile de stat pentru populație emise recent de Finanțe sunt atractive, având un randament de 4,7% pe an. Să fie o alternativă la depozitele clasice ale băncilor? Da și nu. Economiștii spun că unii români vor migra spre obligațiuni, însă nu în număr foarte mare, întrucât la mare căutare în bănci sunt conturile de economii și depozitele la vedere, care oferă acces permanent la sumele economisite. Titlul de stat, ca și depozitul la termen, blochează banii investitorilor; în cazul programului Tezaur al MFP, termenul este peste cinci ani. Totuși, este o alternativă și e întotdeauna OK să economisești/investești diversificat.

AVANTAJE Titlurile de stat pentru populaţie sunt atractive din punct de vedere al randamentului şi reprezintă o alternativă de economisire pentru cetăţeni, spun economiștii. Potrivit directorului de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), Andrei Rădulescu, nivelul ratei de dobândă la titlurile de stat „Centenar“ este apropiat de cel înregistrat în piaţă (4,60% la 21 iunie), dar şi în zona estimărilor privind dinamica anuală a PIB-ului nominal pe termen mediu. „În mod normal, o parte din economisire va fi canalizată spre aceste titluri, ceea ce poate fi interpretat ca un proces natural de diversificare a investiţiilor populaţiei. Nu cred că trebuie privită această emisiune neapărat sub forma unei concurenţe pentru depozitele bancare, ci mai degrabă ca o alternativă de investiţii pentru persoanele care economisesc. În 2017, gospodăriile au economisit peste 15% dintre venituri, o rată record pentru ultimele decenii, însă n-a fost uniform distribuită. Conform datelor BNR, peste 75% dintre deponenţi deţineau doar 3,5% din valoarea depozitelor, la finele lui 2016“, a subliniat Rădulescu, citat de agerpres.ro. Pe de altă parte, economistul-şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu, este de părere că, în ultimele două luni, licitaţiile de titluri de stat s-au confruntat, în mai multe cazuri, cu o cerere relativ scăzută - „Titlurile de stat cu maturitate la 28 iunie 2023 sunt cotate, în piaţa secundară, în jurul unui randament de 4,70%. Rezultă o primă de lichiditate oferită la titlurile către populaţie de 30 de puncte de bază“. Nu în ultimul rând, economistul-șef al Băncii Comerciale Române (BCR), Horia Braun, consideră că este posibil ca unele persoane să renunțe la depozitul bancar, în favoarea titlurilor de stat, însă fenomenul nu va fi masiv - „Economisirea bancară creşte mult în zona de conturi de economii şi depozite la vedere şi mai puţin în cea de depozite la termen. Astfel, la aceste instrumente, clienţii probabil că sunt interesaţi de lichiditatea şi accesibilitatea rapidă a banilor în caz de nevoie sau de ivirea altor oportunităţi. Însă, în cazul titlurilor emise către populaţie, banii sunt practic blocaţi pentru cinci ani“.

PLAFON DE PATRU MILIARDE LEI Reamintim că Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a lansat, la 15 iunie, prima emisiune de titluri de stat în cadrul programului Tezaur (ediţia Centenar), cu valoarea de 1 leu, dobândă de 5% şi scadenţă la cinci ani, destinate exclusiv populaţiei. Titlurile pot fi cumpărate de persoanele fizice rezidente, care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, iar veniturile obţinute sunt neimpozabile. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri, în cadrul emisiunii, dar valoarea maximă cumulată nu poate depăşi plafonul cumulat de 200.000 lei. În cadrul programului Tezaur (ediția din iunie 2018), titlurile de stat nu pot fi răscumpărate înainte de scadenţă, sunt netransferabile şi nu se tranzacţionează (ceea ce ar putea să le scadă din atractivitate - n.r.). Potrivit ministrului de resort, Eugen Teodorovici, „dacă cei care au cumpărat deja acest instrument se răzgândesc, îşi pot recupera sumele plătite până la 6 iulie“. Pentru 2018, plafonul pentru acest program de titluri de stat este de patru miliarde lei.