Cooperarea militară dintre Rusia şi Franţa depinde de soarta scutului antirachetă în Europa, a declarat, ieri, şeful Statului Major rus, Nikolai Makarov. ”Toate acestea, situaţia din Libia, Afganistan etc, influenţează rezolvarea chestiunilor de principiu legate de scutul din Europa iar alte domenii depind şi ele de acestea”, a spus Makarov după ce s-a văzut cu omologul francez, Edouard Guyot. ”Ne-am exprimat poziţia şi am decis să continuăm cooperarea pentru rezolvarea divergenţelor dintre NATO şi Rusia, pentru a spori încrederea în relaţiile noastre cu Franţa şi celelalte membre ale Alianţei”, a adugat Makarov. Imediat după ce România a anunţat că a fost aleasă baza de la Deveselu, pentru a găzdui interceptorii scutului american antirachetă, Rusia a cerut garanţii de la SUA că nu va fi afectat echilibrul strategic din regiune şi nu vor fi vizate capacităţile sale de descurajare nucleară. După ani de dispute pe marginea acestui subiect, Rusia şi NATO au căzut de acord la summit-ul de la Lisabona din noiembrie anul trecut să coopereze în apărarea antirachetă. Părţile rămân însă pe poziţii divergente în ceea ce priveşte modalitatea de implementare a sistemului. NATO este în favoarea a două scuturi separate, între care să existe un schimb de informaţii, în timp ce Moscova vrea un sistem comun, care să aibă, deci, o comandă comună. La Consiliul NATO-Rusia care a avut loc la 4 mai, la nivel de şefi de Stat Major, Rusia a spus că este gata să discute orice propuneri constructive pe tema scutului, dar NATO trebuie să garanteze că noul proiect nu pune în pericol potenţialul nuclear al Rusiei.

Liderii rus şi american vor discuta la summit-ul G8 din Deauville despre scutul antirachetă şi aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului, a anunţat, ieri, consilierul preşedintelui rus.