Ca urmare a faptului că România a primit la raportul de ţară din luna mai steguleţul roşu pentru lipsa unui sistem organizat de ecarisaj, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a decis luarea unor măsuri stricte, la nivel naţional, care să asigure alinierea acestui domeniu la standardele impuse de UE. Activitatea de ecarisaj, respectiv de colectare şi neutralizare a deşeurilor de origine animală, inclusiv cadavrele de animale, reprezintă o cerinţă europeană pentru protecţia animalelor şi prevenirea transmiterii de boli de la animale la om. În aceste condiţii, toate primăriile sînt obligate să încheie un contract de prestări servicii cu o firmă de ecarisaj care să asigure şi incinerarea animalelor moarte în caz contrar riscînd să fie amendate. Autorităţile locale au la dispoziţie o lună pentru a îndeplini această obligaţie. Surse din cadrul ANSVSA susţin că doar 20% din primăriile din ţară au încheiat pînă un astfel de contract. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Marian Avram, a declarat că instituţia pe care o conduce urmăreşte şi răspunde de îndeplinirea din punct de vedere tehnic a ecarisării, cealaltă componentă a contractului, relaţia comercială, fiind stabilită într-un contract între Agenţia Domeniului Statului (ADS) şi o firmă concesionară. "ADS este în subordinea Ministerului Agriculturii. Pe noi ne interesează dacă concesionarul îndeplineşte din punctul nostru de vedere, tehnic, cele asumate prin programele de restructurare şi modernizare. Pînă acum, am constatat că îndeplineşte măsurile pe care şi le-a asumat", a precizat Avram.

Marian Avram a subliniat că, în cazul în care sînt constatate derapaje sau neîndepliniri, concesionarii vor fi sancţionaţi, iar dacă lucrurile depăşesc o anumită limită, ANSVSA poate informa ADS despre neîndeplinirea acestor clauze, eventuala decizie de reziliere a contractului aparţinînd ADS. Potrivit preşedintelui ANSVSA, în contract nu erau prevăzute anumite clauze pe domeniul sanitar-veterinar, motiv pentru care a fost necesară solicitarea unui contract adiţional la contractul de bază care să cuprindă şi aspectele tehnice sanitar-veterinare. "Este vorba de luarea măsurilor de biosecuritate, însemnînd căile de acces, dezinfectoare rutiere, filtru sanitar veterinar, rampă de dezinfecţie. Acestea sînt cîteva dintre standardele minimale pe care trebuie să le îndeplinească o unitate. De asemenea, mijloacele de transport care deservesc aceste unităţi trebuie să îndeplinească anumite condiţii de securitate în timpul transportului cu referire clară la separarea materialului de risc din categoria I de celelalte din categoria II şi III", a explicat Marian Avram. El şi-a exprimat, totodată, încrederea că nu vor exista astfel de probleme la nivelul unităţilor de procesare, unde există echipe permanente sanitar-veterinare, iar ecarisarea deşeurilor de abator se face de ani buni.

Acesta a mai precizat că ecarisarea ar trebui să se facă în 24 de ore, fără plată, dar pentru asta vor trebui stabilite locurile de colectare a deşeurilor animale, va trebui educată populaţia să aducă cadavrele de animale într-un anumit punct de unde să le preia concesionarul. "Tot ce înseamnă gospodăriile populaţiei, consiliile locale, ecarisarea teritoriului se face fără plată. La unităţi şi ferme, 50% este suportat de stat, 50% de unitatea care a generat deşeul. Am convenit cu concesionarul ca animalele mari să fie ridicate din gospodăria cetăţeanului, iar la nivel local primăriile să-şi amenajeze mici containere pentru preluarea animalelor mici şi mijlocii", a declarat Marian Avram. Reamintim că la începutul lunii iulie, ministrul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Flutur a declarat că ar putea fi înfiinţată o structură de stat care să preia activitatea de ecarisaj, dacă firma cîştigătoare a licitaţiei privind colectarea şi incinerarea deşeurilor de origine animală nu va respecta angajamentele asumate. Firma care a cîştigat licitaţia trebuie să investească pînă la sfîrşitul anului 14 milioane de euro, în acest sens depunînd la sfîrşitul lunii iunie o garanţie de 13,6 milioane de euro. Preşedintele ANSVSA a atras atenţia că în condiţiile în care pînă la sfîrşitul anului problema ecarisajului nu va fi rezolvată la nivel naţional, răspunzător va fi Ministerul Agriculturii.