În literatură există multe pisici înzestrate cu trăsături insolite. Iată topul felinelor:

1. Cheshire, motanul suprainteligent pe care Lewis Carroll l-a făcut celebru

Alice îl întâlnește pe motan prima dată în bucătăria Ducesei, iar mai apoi afară, pe una dintre crengile unui copac. Motanul apare şi dispare ca prin minune. Acesta discută cu Alice într-o manieră amuzantă şi cu substrat. E ironic şi uşor arogant. Uneori motanul ridică probleme filosofice care o enervează sau o nedumeresc pe Alice. Totuși, se pare că acestea o și binedispun, în momentul în care apare pe terenul de crochet al Reginei de Inimă Roșie. Pisoiul Cheshire din Ţara Minunilor este singurul personaj bizar pe care Alice se bucură să-l revadă, atunci când zâmbetul său fantomatic se materializează din nou la meciul de crochet. Când este condamnat la moarte, îi buimăcește pe toți când își arată doar capul, fără corp. În acel moment se generează o dispută între călău și regină despre imposibilitatea de a tăia un cap fără corp. La un moment dat, motanul dispare gradual până când nu rămâne din el decât un rânjet. Alice îşi dă seama de un fapt: a văzut de multe ori o pisică fără rânjet, dar niciodată un rânjet fără pisică.

Pisica spune ghicitori şi răspunde ambiguu. "Ce s-a întâmplat cu bebeluşul?", întreabă motanul Cheshire (când îşi aminteşte că Alice părăsise casa Ducesei cu un nou-născut în braţe). "S-a transformat în porc", îi răspunde Alice. "Mă gândeam eu", afirmă, cu superioritate motanul Cheshire.

Într-un dicționar de limbaj colocvial scris de Francis Grose în 1788 apare sintagma "Rânjește ca un motan Cheshire“, folosită pentru a desemna pe cineva care își arată dinții și gingiile când râde. O altă origine pentru poveste ar putea fi reprezentată de pisicile care locuiau în portul din Chester. Până la sfârșitul anilor '70, exista un monument pentru motanul Cheshire lângă râul Dee, loc unde mai demult opreau navele care transportau brânză Cheshire către Londra. Se spune că aici se aflau cele mai fericite pisici din Marea Britanie.

2. Franz Liszt, un pisoi de geniu imaginat de Roald Dahl

Povestea "Madness" de Roald Dahl începe cu operaţiunea de salvare a unei pisici gri. Această felină poate sau nu să fie Franz Liszt reîncarnat. Aşa crede stăpâna sa şi se bazează pe argumente. Pisica reacţionează cu sensibilitate atunci când aude muzică de pian, ba chiar are gusturi similare cu ale lui Liszt: de pildă, îi repugnă Chopin. În timp ce Louisa o crede un geniu reîncarnat, soţul ei exasperat, pe nume Edward, unelteşte să ucidă pisica.

3. Pisica Guru scrie un manual de arta manipulării. Povestea este imaginată de specialistul în ficţiuni despre feline Paul Gallico

Cartea în care apare acest guru în rândul motanilor vicleni se numeşte "The Silent Miaow" sau "Un mieunat tăcut" şi este transcrisă din limba felinelor de Paul Gallico, conform editorilor. Un misterios manuscris dactilografiat, intitulat "£ YE SUK @ NT MUWOQ", cade pe mâinile scriitorului Gallico. El își dă seama repede că a fost dactilografiat (prost) de o pisică și că este un manual pentru "pisici, câini vagabonzi și pisici fără adăpost", care explică modul în care animalele de pripas trebuie să manipuleze oamenii - pentru a obține cel mai bun scaun unde să-şi odihnească coada, cea mai bună mâncare și așa mai departe. Dar "Mieunatul tăcut" este arma supremă, explică pisica. Trebuie doar să deschidă buzele ca şi când ar mieuna, dar să nu scoată niciun sunet. Oamenii nu se pot abţine să nu primească mieunatul silenţios altfel decât ca o emoţie fără margini. Indiferent cum vrea pisica să-i manipuleze după acest gest şiret, oamenii vor fi maleabili.

4. Pisoiul Macavity, malefic criminal cu minte sclipitoare din cartea lui T.S. Eliot

În cartea "Old Possum’s Book of Practical Cats" de T.S. Eliot există o pisică cu influenţă nefastă. O felină de rea-credinţă. Macavity, echivalentul din lumea felinelor al lui Moriarty pentru detectivul Sharlock Holmes, este o pisică machiavelică şi inteligentă. Chiar forma capului pisicii ne arată cât este de inteligentă: "Sprâncenele se încruntă în funcţie de ce gândeşte, capul pare sculptat". Numele pisicii este desăvârşit. Macavity rimează cu "gravity", "depravity" şi "suavity". Mintea-i briliantă o ajută să fugă de la locul crimei, de îndată ce a comis-o.

5. Thomasina, pisica cu descendenţă divină imaginată de Paul Gallico

În cartea "Thomasina, the Cat Who Thought She Was God", de Paul Gallico, ni se povesteşte despre această blândă pisică, ce are un uşor delir de grandomanie. Thomasina este o tigrată de talie mare. Este pisica fiicei unui medic veterinar scoțian - un om rigid și pe care văduvia l-a transformat într-un bărbat furios. Thomasina îi solicită serviciile veterinarului într-o zi, când medicul era ocupat de treburi, și el ordonă ca Thomasina să fie adormită cu medicamente. De atâta durere, fiica sa, stăpâna pisicii, devine catatonică. Între timp, Thomasina alunecă într-o viață anterioară, în care se făcea că este o zeiţă egipteană şi era salvată de o doamnă frumoasă care practica vrăjitoria. Mai exact, vindeca animalele bolnave prin mijloace mistice. Pe măsură ce fata medicului delirează de la febră, Thomasina îşi recuperează memoria și se întoarce acasă pentru a-şi salva stăpâna.