Toate Țările Baltice au înregistrat o ratăde creștere a exporturilor, de 17% în Lituania, 10% în Letonia și 9% în Estonia. Acest lucru s-a datorat îmbunătățirii cererii din Rusia de anul trecut, care rămâne o destinație comercială importantă pentru Țările Baltice, precum și altor rute în acord cu redresarea comerțului global. Cu toate acestea, creșterea continuă a consumului gospodăriilor și revigorarea investițiilor au făcut din cererea internă principalul motor de evoluție a acestor economii.

Rezultatele celor mai mari companii din regiune subliniază această dezvoltare economică pozitivă. Cifra de afaceri globală a crescut cu 9,8%, companiile lituaniene profitând cel mai mult (+11,8%), urmate de cele letone (+6,8%) și estone (+6,0%). Companiile din TOP 50 au câștigat peste 38,5 MLD EUR în 2017. Profiturile nete de asemenea s-au dezvoltat bine, prezentând o creștere de 25,3% pentru toate companiile din TOP 50. În timp ce profiturile celor mai mari companii din Letonia au crescut mai mult de dublu la 457 MIL EUR, Estonia s-a confruntat cu o scădere de -17,2% la 332 MIL EUR. Rata generală a ocupării forței de muncă a crescut doar ușor, cu 2,0%. Încă o dată, companiile estoniene și-au făcut loc în top. Față de clasamentul de anul trecut, Estonia a adăugat alte patru companii la cele mai mari 50, lăsând țara reprezentată cu 15. În total, 11 companii nou venite din Țările Baltice au intrat în clasament în 2017.

Lituania rămâne țara cu cel mai mare număr de companii de top din statele baltice (28).

În ceea ce privește activitatea economică solidă în regiunea Adriatică/ Balcani, aceasta nu s-a aplicat tuturor țărilor. Cele mai mari companii din regiune au profitat de creșterea economică și s-au extins cu un procent impresionant de 17,0%, companiile slovene profitând cel mai mult (+22,6%). Cu toate acestea, în clasamentul țărilor, Croația s-a clasat ca țara de origine cu cele mai multe companii (17). Profiturile nete globale au crescut cu 6,7% în 2017 și o rată de ocupare a forței de muncă cu 2,0%.

Creșterea Macedoniei a fost zero, întrucât încrederea investitorilor a scăzut din cauza crizei politice ca urmare a protestelor de stradă și ciocnirilor din parlament. Anul trecut a fost de asemenea o perioadă dezamăgitoare pentru Serbia, cu o perioadă problematică pentru sectorul agricol, înregistrându-se o revenire a investițiilor mai slabă decât era de așteptat, ceea ce a generat o creștere a PIB-ului de 1,8%. Cu toate acestea, alte țări din Regiunea Adriatică/ Balcani s-au bucurat de o rată echitabilă de expansiune economică, economia slovenă crescând cu 5%.