Topirea rapidă a gheţii din Oceanul Arctic este o „bombă cu ceas economică”, ale cărei costuri la nivel global se vor ridica la cel puţin 60.000 de miliarde de dolari, din cauza efectelor schimbărilor climatice, susţin cercetătorii universităţilor Cambridge din Marea Britanie şi Erasmus din Rotterdam, Olanda. Reducerea suprafeţei calotei polare arctice la un nivel minim record a fost văzută într-o oarecare măsură ca benefică din punct de vedere economic, întrucât deschide mai multe căi pentru traficul naval şi oportunităţi de exploatare de resurse într-o regiune care ar putea conţine 30% din rezervele încă nedescoperite de gaze naturale ale lumii şi 13% din cele de petrol. Totuşi, rolul-cheie al regiunii arctice în reglarea oceanelor şi climei înseamnă că topirea gheţurilor va cauza schimbări climatice ce vor afecta recoltele agricole, vor produce inundaţii şi vor distruge infrastructura.

Schimbările climatice vor cauza costuri ce, probabil, vor depăşi beneficiile de trei sau patru ori. Ritmul de creştere a temperaturilor în regiunea arctică este, de mulţi ani, de cel puţin două ori mai rapid faţă de restul planetei. În vara anului trecut, gheaţa arctică din timpul verii acoperea cea mai redusă suprafaţă de la începerea observaţiilor prin satelit, în anul 1979. Potrivit calculelor cercetătorilor europeni, ţările în curs de dezvoltare vor suporta 80% din pagubele totale de 60.000 de miliarde de dolari, întrucât au o capacitate mai redusă de a face faţă unor dezastre precum inundaţii, secete sau furtuni.