Cancerul de col uterin este principala cauză de mortalitate prin cancer la tinerele românce cu vârsta între 15 şi 44 de ani, potrivit ultimelor date statistice. Ţara noastră, de altfel, este fruntaşă în Europa privind mortalitatea în cazul unor boli extrem de grave. Un comunicat al companiei GlaxoSmithKlein (Gsk) arată că, în România, în fiecare zi, mor chiar şi şase femei de cancer de col uterin, riscul fiind de trei ori mai mare la noi faţă de media europeană. Tot statisticile arată că peste 40.000 de femei au acest diagnostic. În fiecare an, aprox. 60.000 de femei din toată Europa primesc diagnosticul de cancer de col uterin şi aprox. 28.000 de femei mor din această cauză. Vaccinarea şi testarea periodică Babeş-Papanicolau pot duce la reducerea cu 94% a riscului de a dezvolta această boală, susţin medicii.

120 DE DIAGNOSTICE DE CANCER DE COL UTERIN. Potrivit datelor statistice ale Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, anul trecut, la nivelul judeţului nostru, 120 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin şi alte 200 cu cancer de sân. “Se poate observa o creştere comparativ cu anii trecuţi”, a declarat directorul executiv al DSPJ Constanţa, dr. Constantin Dina. Multe dintre aceste cazuri ar fi putut fi prevenite, spun medicii. Prof. univ. dr. Vlad Tica, vicepreşedinte în cadrul Societăţii de Obstetrică Ginecologie din România (SOGR), totodată membru în Comisia de Obstetrică Ginecologie a Ministerului Sănătăţii, a vorbit despre importanţa profilaxiei primare, dar şi despre cea secundară care, dacă ar fi “tratate” cu seriozitate de femei, cu siguranţă şi statisticile “negre” ar fi schimbate pozitiv. “Profilaxia primară este una prioritară, vaccinul fiind o metodă de prevenire a cancerului de col uterin, de exemplu. De asemenea, nu trebuie ignorată nici profilaxia secundară, în acest caz fiind vorba despre testul Babeş Papanicolau, care este un test simplu, ieftin, nedureros, care poate arăta multe despre starea de sănătate a femeii”, explică profesorul, care a adăugat că testul trebuie să se facă, în mod obligatoriu, o dată pe an. Interpretarea este una uşoară, este de părere vicepreşedintele SOGR, având rolul să selecteze, potrivit noii nomenclaturi, pacientele cu risc. “Ele trebuie urmărite, investigate suplimentar, bineînţeles, dacă se descoperă unele probleme. De exemplu, dacă avem neclarităţi, cu risc de leziune, se fac şi biopsii, care ne ajută mai mult”, a mai precizat prof. univ. dr. Tica. În primul stadiu, evoluţia de la “normal la cancer este de 10 – 15 ani, existând timpul necesar pentru tratament, deci şi rezultate bune”. “Dacă o pacientă este diagnosticată cu cancer în stadiu precoce, are o şansă foarte bună în ceea ce priveşte prognosticul de viaţă”, a explicat vicepreşedintele. În stadiul I al bolii, şansele de supravieţuire sunt de 80%, în II, de 58%, iar în III, de 34%. “Dacă nu s-a ajuns la invadarea ganglionilor, prognosticul este unul bun, de 90%, însă dacă există o invadare a ganglionilor, începe să scadă, la 59%”, adaugă profesorul. Specialiştii numesc cancerul de col ca fiind “cel mai mare hoţ de vieţi”, în ultima perioadă boala depistându-se la femei cu o vârstă din ce în ce mai fragedă.

200 DE DIAGNOSTICE DE CANCER DE SÂN. În ciuda faptului că, în ultima perioadă, prognosticul pentru cancerul la sân este unul tot mai bun, dacă boala este depistată în fază incipientă, putându-se vorbi chiar şi de şanse de vindecare a cumplitei maladii, din păcate sunt femei care ajung mult prea târziu la medic. Anul trecut, numai la nivelul judeţului nostru au primit diagnosticul de neoplasm de sân 200 de femei.

A RĂMAS FĂRĂ AMBII SÂNI. I.G., din Tulcea, s-a hotărât să meargă mult prea târziu la doctor. La puţin peste 50 de ani i-au fost extirpaţi ambii sâni. Medicii n-au avut o altă soluţie. “Pe la 40 de ani, am observat că înainte de menstruaţie aveam dureri. Au devenit, la un moment dat, chiar insuportabile. Le-am ignorat de la lună la lună. Au trecut ani şi aproape că mă obişnuisem cu ele, făceau parte din viaţa mea. Între timp am observat, la unul dintre sâni, o modificare. Era parcă un nodul. Am crezut că dispare singur, că nu trebuie să mă alarmez, aşa că nu m-am dus la doctor. N-a fost aşa. A tot crescut, însă asta în câţiva ani. Când am văzut că mi se deformează sânul, m-am speriat şi m-am dus la doctor. Am aflat că trebuie să mă operez, existând chiar posibilitatea să-mi fie extirpat nu doar nodulul, ci întreg sânul”, a povestit femeia, cu lacrimi în ochi. Din păcate, ea a rămas fără ambii sâni, medicii neavând altă alternativă, invazia celulelor maligne fiind importantă în cazul său. “Am stat prea mult, şi în defavoarea mea, asta mi-au explicat doctorii”, a spus femeia, după operaţie. Ea conştientizează că, de acum înainte, viaţa sa va “atârna de un fir de aţă”, lucru care putea să fie evitat dacă s-ar fi dus de la bun început la doctor.

SCREENING INEXISTENT. Chiar dacă suntem în 2011, în România, programul de screening este ca şi inexistent. “Orice femeie, aflată la menopauză, ar trebui să meargă la medic măcar o dată pe an pentru un consult de specialitate. Este nevoie, printre altele, şi de o mamografie. Acest examen de screening ar identifica posibilele probleme, până la cele neoplazice. În al doilea rând, ar putea fi identificate, cu uşurinţă, pacientele cu risc la cancer, pentru care se pot face investigaţii suplimentare”, a declarat prof. univ. dr. Vlad Tica. În acest moment, pentru cancerul de sân, depistat în stadiu incipient, prognosticul vital este unul foarte bun, potrivit spuselor vicepreşedintelui SOGR. El recomandă tuturor femeilor ca atunci când depistează orice anomalie a sânului, o roşeaţă, o scurgere, dar şi tumori, să se prezinte de urgenţă la medic.