Datele statistice întocmite la nivel naţional arată că, în România, în fiecare an sînt diagnosticate cu diabet peste 50.000 de persoane, iar 5% dintre români au diabet zaharat confirmat. Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a scos la iveală o serie de îmbolnăviri, în rîndul românilor, diabetul zaharat fiind cel mai frecvent întîlnit. Speranţa de viaţă a unui bolnav de diabet este cu 5-10 mai mică decît a populaţiei generale, din cauza complicaţiilor severe ce apar atunci cînd glucoza din sînge nu este ţinută sub control. Diabetul zaharat de tip doi, cunoscut ca forma de diabet a adultului, apare datorită imposibilităţii insulinei, hormonul care reglează glucoza din sînge, de a acţiona la nivelul celulelor. Medicii spun că o dată cu avansarea în vîrstă, riscul de apariţie a diabetului zaharat de tip doi creşte, dar el poate să apară la orice vîrstă. Sedentarismul, obezitatea, supraalimentaţia, stresul, adăugate moştenirii genetice sînt principalii factori de risc pentru apariţia diabetului. Un procent de 90% dintre persoanele diagnosticate cu diabet zaharat de tip doi sînt obeze. Diabetologii spun că boala este „parşivă” pentru că, iniţial, nu determină manifestări care să te conducă la doctor, dar afectează inima, rinichii, ochii, nervii şi vasele de sînge. Atunci cînd apar semnele de boală, toate aceste organe sînt deja în suferinţă. Dintre semnele care arată că boala ar putea fi instalată precizăm: sete excesivă, oboseală, creşterea apetitului, scăderea vederii, infecţiile frecvente şi disfuncţia erectilă. Pacienţii cu diabet zaharat de tip doi îşi pot regla glicemia prin modificarea dietei şi a stilului de viaţă, în proporţie de 50% dintre ei, prin medicamente antidiabetice în proporţie de 40% sau prin administrare de insulină injectabilă - 10%. Atunci cînd prin dietă nu se poate realiza controlul glicemiei, medicul va recomanda antibioticele orale.