UNA ZIC, ALTA FAC Sprijinul acordat fermierilor de către bănci poate fi o formă de publicitate. Cei mai mulţi bancheri laudă în mass-media potenţialul investiţiilor în agricultură şi lansează produse dedicate acesteia, subliniind de câte ori au ocazia sprijinul pe care îl acordă ei fermierilor. De fapt însă, în această zodie a prudenţei excesive, băncile s-au ferit să crediteze fermierii chiar şi prin intermediul unui program de stat, deoarece adeverinţa emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) nu ar reprezenta o asigurare suficient de solidă. Practic, doar şapte dintre cele 40 de bănci din România au intrat în joc, ca să spunem aşa. Reducerea numărului de bănci pe acest segment de piaţă este explicată de bancheri prin introducerea de către autorităţi a unui plafon maxim pentru dobânzile şi comisioanele practicate pe astfel de produse. Beneficiarii acestor credite pot fi persoanele juridice, persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, persoanele fizice care deţin adeverinţe de înregistrare fermier emise de APIA şi care respectă condiţiile de eligibilitate specifice produsului. Pentru acest credit, garanţia principală o reprezintă sumele care urmează a fi încasate de fermieri de la APIA şi care vor constitui principala sursă de rambursare a creditului. Atât creditul acordat, cât şi contravaloarea dobânzilor şi comisioanelor urmează a fi restituite băncii la momentul încasării sumelor de la APIA.

PĂRERI ÎMPĂRŢITE Considerând agricultura ca unul dintre sectoarele importante care pot contribui la relansarea economică sustenabilă, Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA garantează 80% din valoarea creditelor acordate de Banca Creditoare, în baza convenţiilor încheiate. Pe de altă parte, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, în urmă cu o săptămînă, că în 2014 şi-ar plasa eventualele resurse financiare în agricultură. În schimb, specialiştii în agricultură nu au fost de acord cu el. „Nu are dreptate pentru 2014, dar are dreptate pentru 2015. În România, investiţiile în agricultură merită făcute doar prin fonduri europene, iar acestea, în cel mai bun caz, vor începe la sfârşitul anului 2014 - începutul lui 2015. Deci 2015 e anul pentru investiţii efective în agricultură“, a spus Bogdan Băianu, consultant pentru fonduri europene în agricultură.