Evoluţia poporului român de-a lungul anilor nu a fost una din cele mai line, locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic fiind nevoiţi de mult prea multe ori să lupte împotriva asupritorilor sau a propriilor conducători, care, orbiţi de putere şi lăcomie, ignorau nevoile poporului. În toţi aceşti ani, cel mai bun aliat al românilor în lupta cu greutăţile pe care viaţa le punea în cale a fost credinţa. Rugăciunile şi credinţa în Dumnezeu i-au ajutat să devină mai puternici, să reziste şi să continue să lupte pentru o viaţă mai bună. Chiar şi în timpul regimului comunist, când religia le era interzisă, când bisericile le-au fost demolate, iar preoţii aruncaţi în puşcării, românii au continuat să se roage la Dumnezeu, au continuat să spere şi au continuat să-şi tragă din credinţă tăria de care aveau nevoie pentru a rezista. „Relaţia” poporului român cu Dumnezeu a început în urmă cu aproape 2.000 de ani. Atunci, pe aceste meleaguri, a poposit unul din cei 12 Apostoli ai Mântuitorului. Era vorba de Sfântul Apostol Andrei, numit şi „Cel dintâi chemat”, pentru că a fost primul care a răspuns chemării lui Isus Hristos. Potrivit părintelui stareţ de la Mănăstirea Peştera Sfântului Andrei, Cosma Mitu, Sfântul a venit în Dobrogea din partea Bulgariei. „Atunci când apostolii au tras la sorţi locurile unde urmau să plece pentru a propovădui cuvântul Domnului, Sfântul Apostol Andrei a fost ales să vină pe aceste meleaguri. El s-a oprit mai întâi la Dervent, unde a descoperit oamenilor (a înfăptuit) izvorul care astăzi îi poartă numele, pentru a alina suferinţele celor care îi beau apa şi a se tămădui de boli”, povesteşte părintele stareţ Cosma.

CUVÂNTUL DOMNULUI, PROPOVĂDUIT DIN DOBROGEA De la Dervent, Sfântul Andrei s-a oprit la peştera în jurul căreia a fost construită Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei, aflată în vecinătatea localităţii constănţene Ion Corvin. „Locul în care Sfântul s-a aşezat se află la aproape 16 kilometri de cetatea Adamclisi, a cărei dezvoltare era, la acea vreme, în floare. Era obişnuit ca cei trimişi să propovăduiască Evanghelia să se aşeze lângă cetăţile importante, pentru ca forţa Cuvântului Domnului să ajungă la cât mai mulţi oameni. În acelaşi timp, aşezarea nu era chiar lângă cetate, fiind păstrată o distanţă mai mare, pentru că, în acele timpuri, creştinismul era prigonit”, a mai spus părintele stareţ. Din Dobrogea, Cuvântul Domnului propovăduit de Apostolul Andrei s-a răspândit pe tot teritoriul României actuale, şi chiar şi peste graniţele ţării. În ultimii ani, tot mai mulţi credincioşi au început să vină la Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei, pentru a se ruga în peştera care a slujit drept adăpost primului ucenic al Mântuitorului, pentru a lua apă de la al doilea izvor creat de Sfânt, în apropierea aşezământului, sau pentru a atinge moaştele sfântului păstrate în lăcaşul de cult. „Atunci când Sfântul a venit aici, a văzut că oamenii se confruntau cu lipsa apei. Prin rugăciunile sale, el a dat naştere acestui izvor, care, la fel ca cel de la Dervent, îi poartă numele. De-a lungul anilor, apa izvorului tămăduitor a alinat suferinţa multor oameni”, povesteşte şi monahul Iov, un constănţean cu o poveste tulburătoare de viaţă. El a venit la mănăstire pentru a ajuta fraţilor să ridice aşezământul de cult, apoi, simţindu-se din ce în ce mai aproape de spiritul sfânt, s-a alăturat călugărilor mănăstirii în 1993-1994. „Am ales să rămân aici din dragoste faţă de Dumnezeu. Este o viaţă care mi se potriveşte. Înainte am lucrat la fabrica de cretă din Basarabi”, spune călugărul Iov, a cărui soţie a murit înainte ca el să îmbrăţişeze viaţa monahală.

ZECI DE MII DE CREDINCIOŞI Cei mai mulţi credincioşi ajung la Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei pe 30 noiembrie, în fiecare an, cu ocazia praznicului Sfântului Apostol. Nici acest an nu a făcut excepţie, vremea frumoasă făcând ca, vineri, zeci de mii de români din întreaga ţară să ia drumul Constanţei, pentru a asista la slujba oficiată de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu înalţi ierarhi din România, Grecia, Bulgaria şi Ucraina. Pelerinii au ajuns la lăcaşul de cult încă de joi seara. Dacă, iniţial, erau aşteptaţi 20.000 de vizitatori, potrivit purtătorului de cuvânt al Grupării de Jandarmi Mobilă Tomis, Codrin Popoiu, la finalul zilei au fost înregistrate peste 25.000 de persoane. Printre aceştia s-a numărat şi William Flecher, de 81 de ani, din SUA, venit pentru prima dată la mănăstire. „În România am mai venit de două ori, însă asta este prima dată când vin la mănăstire. Sunt surprins să văd atât de mulţi oameni care au venit aici pentru a se ruga. Eu sunt catolic, dar, la urma urmei, toţi încercăm să ajungem în acelaşi loc şi sunt foarte impresionat de energia acestei mulţimi”, a spus William. Dacă pentru William vizita la mănăstire a reprezentat o premieră, pentru Maria Şocăte, din judeţul Tulcea, vizita de vineri era, deja, a treia. „Vin aici, pe 30 noiembrie, de trei ani, pentru a mă ruga. La cât sunt de bătrână şi de bolnavă (am diabet), Sfântul Apostol Andrei mă ajută şi mă întăreşte. Cine spune că rugăciunile şi credinţa nu te ajută înseamnă că nu s-a rugat niciodată din inimă şi nu a crezut”, a spus Maria, în vârstă de 89 de ani. Femeia a adăugat că a ajuns în Constanţa mulţumită ajutorului unei vecine mai tinere din sat. La sfârşitul slujbei, credincioşii au participat la masa oferită de călugării mănăstirii.

Pe lângă zecile de mii de români veniţi să sărbătorească praznicul Sfântului Apostol Andrei, la hramul Mănăstirii Peştera Sfântului Apostol Andrei, au venit şi cei dornici să facă profit. În apropierea mănăstirii erau zeci de tarabe, unde puteau fi găsite de la icoane şi candele până la sutiene şi animăluţe din pluş. De asemenea, nu au lipsit nici cerşetorii, care ştiu că românii sunt mai darnici în preajma sărbătorilor. Accesul lor în incinta mănăstirii a fost restricţionat de jandarmi, ceea ce nu i-a împiedicat, însă, să-şi găsească câte un „vad” în apropierea lăcaşului de cult, în drumul credincioşilor cu buzunare pline.