Generalul Moti Almoz, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, a anunțat ieri că toţi militarii israelieni au părăsit Fâşia Gaza. Anunţul privind această retragere totală a coincis cu intrarea în vigoare a unui armistiţiu de 72 de ore, acceptat de Israel şi de mişcarea palestiniană Hamas. Numărul militarilor israelieni care au fost mobilizaţi pe teritoriul Fâşiei Gaza din 17 iulie, când a început faza terestră a operaţiunii Limita Protectoare, declanşată la 8 iulie, nu este cunoscut, fiind supus cenzurii militare. Armata israeliană a avertizat că, în pofida armistiţiului, va riposta la orice atac ce o vizează.

Cel puţin 1.800 de persoane au fost ucise în Fâşia Gaza în cele 28 de zile de operaţiuni militare israeliene. De partea israeliană, bilanţul este de 68 de morţi, inclusiv 65 de militari.

FERMITATE ȘI NU PREA Casa Albă a salutat, luni, propunerea egipteană de armistiţiu de 72 de ore în Fâşia Gaza, acceptată de Israel şi Hamas, şi a subliniat că, de-acum, mişcarea palestiniană este cea care trebuie să-şi respecte angajamentele. ”Este o iniţiativă importantă. O sprijinim pe deplin”, a declarat Antony Blinken, adjunctul directorului Consiliului Naţional de Securitate, cabinetul pentru politică externă al preşedintelui Barack Obama. Israelienii şi palestinienii au ajuns la un acord, luni seara, pentru un armistiţiu de 72 de ore în Fâşia Gaza, care a intrat în vigoare ieri, la ora locală 8.00, a anunţat un oficial egiptean.

SUA pot fi ferme cu Israelul pe tema victimelor palestiniene civile din Fâşia Gaza, dar vor continua relaţiile strategice cu aliatul lor, în special în materie de echipamente de apărare, a anunţat, luni, diplomaţia americană. Duminică, Washingtonul s-a declarat consternat de bombardamentul unei şcoli ONU în enclava palestiniană, într-un comunicat neobişnuit de aspru la adresa Israelului, chiar dacă statul evreu nu a fost în mod explicit incriminat. ”Israelul poate face mai mult pentru a împiedica producerea de victime civile”, a declarat Jennifer Psaki, purtătoarea de cuvânt a Departamentului american de stat. ”Însă Israelul rămâne un partener important în termeni strategici şi de securitate. El are dreptul de a se apăra”, a adăugat ea, ”în special faţă de atacurile cu rachete şi faţă de terorişti care ajung în Israel prin tuneluri”. Întrebată în legătură cu livrările de echipamente de apărare către Israel care pot fi utilizate în ofensiva din Fâşia Gaza, Psaki a evitat să dea un răspuns clar. ”Am spus clar că bombardamentul nu se justifică, chiar dacă există ţinte militare”, a răspuns ea. ”Cred că nu mai există vreo altă ţară în lume care să sprijine mai mult decât SUA securitatea Israelului”, a afirmat Psaki, în contextul unor relaţii tensionate între cele două state aliate. ”Vreau să aduc drept dovadă suma finanţărilor acordate sistemului Iron Dome. Aceasta nu s-a schimbat”, a dat asigurări Pataki.

Congresul american a adoptat, vineri seara, principiul unui ajutor în valoare de 225 de milioane de dolari pentru sistemul de apărare antirachetă Iron Dome, folosit în prezent de Israel pentru interceptarea rachetelor lansate din Fâşia Gaza. În total, SUA au prevăzut consacrarea a 30 de miliarde de dolari ca ajutor militar Israelului, pentru perioada 2009-2018. În 2014, Israelul a primit 3,1 miliarde de dolari ca ajutor militar.