Cercetători de la Harvard Medical School au creat, în laborator, celule stem modificate genetic pentru a ucide tumorile canceroase cerebrale. Aceste celule produc toxine care ucid celulele canceroase, dar în același timp sunt capabile să reziste ele însele efectelor otrăvii pe care o produc și să nu afecteze celulele sănătoase. Noua tehnică de tratament, considerată de specialiști ”viitorul” tratării cancerului, a fost testată pe șoareci. Celulele stem au fost înconjurate în gel și plasate la locul tumorii cerebrale, după ce aceasta a fost îndepărtată. Celulele canceroase au fost distruse.

Toxinele care ucid tumorile maligne au mai fost folosite cu mare succes într-o varietate de tipuri de cancer de sânge, dar ele nu funcționează la fel de bine în tumori solide, deoarece nu toate tipurile de cancer sunt la fel de accesibile, iar toxinele au o perioadă scurtă de activitate. Situația se schimbă prin modificarea genetică a celulelor stem care le produc. Doctorul Khalid Shah, autorul principal al studiului, a declarat că rezultatele au fost pozitive și intenționează să testeze tehnica într-o serie de terapii diferite pe șoareci cu glioblastom, cele mai frecvente tumori cerebrale la adulții umani. Se speră că terapiile ar putea fi utilizate în studii clinice în următorii cinci ani.

Aceasta nu este singura mare descoperire cu importante implicații medicale. Cercetătorii danezi au descoperit că predispoziţiile genetice ar putea să explice motivul pentru care anumiţi copii dezvoltă convulsii febrile după ce au primit vaccinul combinat ROR (rujeolă, oreion, rubeolă). Convulsiile febrile se produc la copii în timpul unor accese puternice de febră. Acestea durează cel mai adesea între unul şi cinci minute, iar apoi, copilul revine la o stare normală. În general, crizele nu mai apar după dispariţia febrei şi nu au nicio consecinţă asupra creierului. De asemenea, nu au nicio legătură cu crizele de epilepsie, care se produc în absenţa febrei.

Oamenii de ştiinţă au demonstrat că un copil din 10.000 prezintă convulsii febrile în urma unui vaccin combinat ROR. Această analiză nu pune sub semnul întrebării eficacitatea vaccinului ROR, care evită decesul unui milion de copii pe plan mondial, în fiecare an. Studiind profilurile genetice ale 1.300 de copii danezi care au prezentat un episod convulsiv după vaccinul ROR şi comparându-le cu cele a 5.800 de copii care nu au avut astfel de episoade şi cu 2.000 care au avut convulsii neasociate acestui vaccin, oamenii de ştiinţă au identificat mai multe mutaţii genetice care favorizează apariţia convulsiilor. Două dintre ele implică gene care joacă un rol important pentru felul în care sistemul imunitar reacţionează la atacurile virale. Alte patru vizează gene care acţionează asupra canalelor ionice, implicate în funcţionarea neuronilor.

Potrivit studiului, copiii care prezintă aceste patru mutaţii se confruntă cu un risc de patru ori mai mare de a dezvolta convulsii febrile. Oamenii de ştiinţă consideră că aceste şase mutaţii descoperite până în prezent reprezintă doar o mică parte din totalul cauzelor genetice susceptibile a favoriza convulsiile. Cercetătorii menţionează de asemenea faptul că aceste mutaţii au fost studiate doar pe copii danezi şi au recunoscut că nu ştiu dacă aceste riscuri există şi în alte regiuni geografice ale lumii. În 1998, un studiu publicat în revista medicală britanică ”The Lancet” a generat panică în lumea anglo-saxonă, întrucât a făcut o legătură între vaccinul ROR şi autism. Deşi articolul a fost retras ulterior, din cauza unor nereguli, temerile legate de vaccinul ROR au continuat să existe, determinându-i pe anumiţi părinţi să refuze vaccinarea copiilor lor, în special în Marea Britanie.