Piaţeta Cazinoului din staţiunea Mamaia este, în această perioadă, locul în care tradiţiile populare româneşti sînt reînviate. Meşteri populari din întreaga ţară, specializaţi în diferite genuri ale creaţiei artistice populare, au dat curs invitaţiei de a participa la cea de-a X-a ediţie a Tîrgului Naţional al Meşterilor Populari, organizat de Muzeul de Artă Populară, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanţa. Ţesături, costume populare, podoabe din mărgele sau argint, măşti populare, opinci, chimire, ibrice din aramă, ceramică decorativă, obiecte sculptate, icoane pe lemn sau sticlă, ouă încondeiate, instrumente muzicale şi multe alte creaţii populare artistice se găsesc la Tîrgul Naţional al Meşterilor Populari.

Turta dulce este nelipsită de la această manifestare devenită tradiţională. Preparată şi coaptă după o reţetă a străbunicii, familia Onu din Piteşti şi-a adus, şi la această ediţie a tîrgului, gustoasele figurine din aluat cu scorţişoară, ornate cu şerbet sau amidon.

Zizica Mihai din Cîmpulung Muscel sculptează icoane în scoarţă de plop, de peste zece ani, iar de doi ani se dedică şi picturii icoanelor. Ocupîndu-se cu acest lucru, tînăra recunoaşte că şi-a găsit echilibrul. Deşi unele icoane necesită, în prealabil, o schiţă, sînt şi modele pe care „le vizează“, iar celor mai complexe compoziţii, cum ar fi Naşterea Domnului sau Răstignirea, le dedică cel mai mult timp.

Şi meşterii populari constănţeni, nelipsiţi de la alte manifestări de gen, organizate de Muzeul de Artă Populară, sînt prezenţi cu podoabe din ceramică sau cu obiecte decorative cu specific marin.

Cine are nevoie de o podoabă specială, poate să apeleze cu încredere la meşterii argintari. Pentru o bijuterie simplă, clientul poate asista direct la momentul în care argintul este transformat în inel sau în cercei. Bijuteriile care necesită o tehnică specială de lucru se pot lucra la comandă. Familia Droma se trage din neam de argintari şi se ocupă cu prelucrarea aurului, argintului, alamei sau a cuprului. În aşteptarea partenerului de viaţă, care se va instala la masa de lucru, alături de ciocan, nicovală şi forjă, Carmen Droma, aşezîndu-şi marfa, dezvăluie cîteva dintre secretele longevităţii meşteşugului. Acesta constă în păstrarea cu sfinţenie a tradiţiei. „Chiar dacă avem copii la şcoală, ei tot învaţă meserie, pentru că îşi ajută părinţii. Avem în neamul nostru şi avocaţi care tot continuă să bată argintul“, a explicat Carmen Droma. Chiar dacă preţurile ar putea părea mari, ele reflectă, de cele mai multe ori, greutatea execuţiei, dar şi puritatea argintului sau valoarea pietrelor semipreţioase. „Încercăm să ne adaptăm şi la moda din ziua de azi“, a adăugat Carmen Droma.

Nela Bădălan din Băbeni, judeţul Vîlcea, a învăţat meşteşugul lucrării lemnului de la bunici şi părinţi. Îşi aminteşte că, încă din copilărie, era preocupată de modul în care lemnul se transforma, sub mîinile îndemînatice ale celor mari, în găvane, copăiţe, solniţe sau linguri. Pentru aceste obiecte, indispensabile şi acum din gospodărie, familia Bădălan nu foloseşte decît lemn de salcie. Chiar dacă este greu de găsit, lemnul de salcie „nu dă gust sau miros alimentelor“, spune meştera, care foloseşte în propria gospodărie astfel de obiecte fie pentru frămîntatul pîinii sau pentru păstrarea fructelor. Tîrgul Naţional al Meşterilor Populari, organizat de Muzeul de Artă Populară, cu sprijinul Primăriei Constanţa va fi deschis pînă pe 26 august, răstimp în care turiştii aflaţi pe litoral sau constănţenii pot să beneficieze de şansa specială de a lua contact direct cu tradiţia.