Anul Nou la români nu înseamnă numai petrecere, cu bucate alese şi băuturi tradiţionale, ci şi o serie de superstiţii de care majoritatea persoanelor ţin cont, pentru a avea un an îmbelşugat, spor la lucru, viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. În tradiția populară, ziua Anului Nou este asociată cu cea a unui nou început existând numeroase obiceiuri și superstiții pentru un an prosper și cu sănătate. La țară, uratul de anul nou se referă la viața omului simplu și la anul agricol, de aceea „Semănatul”, „Plugușorul”, „Plugul cel Mare” și „Vasilica” sunt cele mai importante texte magice care se rostesc în prima zi a anului.

URATUL CU SORCOVA De asemenea, în categoria manifestărilor colective bazate pe principiile „magiei primei zile” se integrează şi textele ce urează sănătate şi putere de muncă individului: „Sorcova” sau colindele de Sfântul Vasile. În prima zi din an, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi. Sorcova este un substitut al divinităţii, invocată pentru a aduce oamenilor viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. La început, sorcova era confecţionată din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. Se spune că, fericit că Dumnezeu i-a dat prima zi din an, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Domnul să-i ureze lucruri bune. Sorcova este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul augural „Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!”, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

CUM SĂ AI UN AN BUN Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: „Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”. În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. Şi în ceea ce priveşte vremea, tradiţia populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradiţiilor, cum e ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credinţa populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi, dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii. De asemenea, dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este ”lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.