Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, sărbătoriţi pe 29 iunie, sunt cei mai importanţi propovăduitori ai credinţei creştine. Ei sunt pomeniţi împreună pentru că au fost martirizaţi în penultima zi de iunie a anului 67. Tot în această zi, Catedrala Arhiepiscopală ”Sf. Petru și Pavel” din Constanța își prăznuiește hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul (ÎPS) Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrală, începând cu ora 8.15. În jurul sărbătorii se păstrează o mulțime de tradiţii şi obiceiuri. Sf. Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi 3 zile, pentru ca ei să-i protejeze pe agricultori împotriva furtunilor, iar grânele să fie bogate. În mediul rural, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânpetru şi marchează începerea secerişului şi jumătatea verii agrare. Se spune că, în ajunul praznicului, spiritele cerului umblă libere prin lume, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Oamenii se protejează împotriva spiritelor cu ajutorul amuletelor, așa că poartă în buzunare o punguţă de culoare roşie ce conţine usturoi şi pelin. În această zi este bine să împărţim mere dulci şi miere atât prietenilor, cât şi vecinilor, urându-le să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste daruri şi la anul. După ce am dăruit aceste ofrande, după masa de prânz, se spune că este bine să mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, apoi să ne punem o dorinţă, pentru ca ea să se îndeplinească.

SFÂNTUL PETRU, SFETNICUL LUI DUMNEZEU

Se spune că Dumnezeu i-a încredinţat Sfântului Petru cheile Raiului şi misiunea de a veghea la porţile lui. Fiind şi stăpânul cămărilor cereşti, Sf. Petru hrăneşte animalele sălbatice, îndeosebi lupii, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor”. Tot Sfântului Petru îi revine şi atribuţia de protejare a recoltelor. Despre el se spune că topeşte grindina în bucăţele mici, pentru ca ea să nu distrugă recoltele. În tradiţia populară se crede că, până în această zi, nu se scutură merii. De aceea, gospodarii respectă această datină pentru ca Sf. Apostoli să le ocrotească ogoarele de căderea grindinei. Și gospodarii respectă „Sărbătoarea lupilor“. Ei nu pun capcane şi nu alungă lupii cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării. Credințele populare mai spun că Sânpetru pocneşte din bici, din vârful căruia se răspândesc o mulţime de scântei, care se transformă în licurici. Aceştia au misiunea să-i călăuzească pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

PROTECTORII ÎNCHISORILOR

Sf. Petru şi Pavel au fost aleşi ca ocrotitori spirituali ai sistemului administraţiei penitenciare şi ai deţinuţilor. Apostolii sunt protectorii închisorilor pentru că şi ei au fost închişi, deşi nu au fost arestaţi pentru fapte rele sau pentru că ar fi greşit faţă de semeni, ci pentru că ei l-au recunoscut pe Iisus ca fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor. În ziua praznicului este sărbătorit și personalul care lucrează în administraţia penitenciarelor. O altă tradiție spune că oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul. Tradiţia spune că, respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc. Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, bătrânii cred că nucile şi alunele vor fi viermănoase sau seci de miez.

Citește și:

Catedrala arhiepiscopală își serbează hramul