Cea de-a patra săptămână din septembrie se spune că este a lui Mioi, cel care aduce vremea bună. În unele părţi ale țării, începând din 26 și până pe 28 septembrie se serbează teclele, care se mai numesc și Berbecari. În aceste zile nu se mătură prin casă, nu se râşneşte, nu se macină, nu se coase, nu se umblă cu topoare şi alte unelte ascuţite. Ultima zi a teclelor, numită „Haritonul”, este ţinută îndeosebi de femei. Cei mai superstițioși cred că, dacă ele vor lucra în această zi, vor înnebuni. Totodată, pe 29 septembrie este Nunta oilor. Ziua mai este numită Vara lui Mioi (Sân-Mihai), când berbecii se lasă în turma de oi pentru a se reproduce. Se spune că, dacă ghinda cade înainte de Sân-Mioi, iarna vine curând. Luna septembrie este, potrivit credințelor din strămoși, perioada care se află la hotarul dintre moarte şi renaştere. În tradiţia românească, această lună are şi denumirea „Răpciune”, adică începutul timpului răcoros, precum şi „viniceriu”, aceasta fiind perioada în care se coc strugurii. Se spune că dacă în Răpciune tună, în Faur (februarie) va fi zăpadă mare şi an mănos, plin de recolte bogate. Dacă Răpciune e cald, Brumărel (octombrie) e rece şi umed. Dacă rândunelele pleacă devreme, e semn că iarna va veni repede. Totodată, se crede că, dacă înfloresc scaieţii în această lună, toamna va fi frumoasă. În septembrie începe culesul poamelor şi se pregătesc gropile pentru altoit.

Citește și:

Ce e bine să faci în fiecare săptămână din septembrie