Credincioșii ortodocși au intrat în Săptămâna Mare sau cea a patimilor, acestea fiind și ultimele zile din Postul Mare. În Săptămâna Mare, credincioșii respectă anumite obiceiuri legate de pregătirile de Paște. Se spune că în această săptămână este bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie. Totodată, pentru fiecare zi, pe lângă practicile religioase, există anumite obiceiuri și superstiții. În Lunea Mare a început curățenia de Paște. Se scoate totul la aerisit, se spală rufe, se calcă și se fac reparațiile necesare prin casă. Marțea se mătură, se aspiră și se spală geamurile. Până miercuri, inclusiv, se mai pot spăla și călca rufe, iar la țară mai sunt permise muncile în câmp. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești.

JOIA MARE

oia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe. Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau joi dimineața se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire. Tot în această noapte, se crede că Joimărița, zeitate a morții care supraveghează aceste focuri, dar și patroana torsului și a țesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blestemă pe femeile leneșe. Tot în Joia Mare, după-amiaza, se pregătesc pasca și cozonacii. Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Tot în această zi se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. În această seară, oamenii merg la biserică, la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei care voiau să-L ucidă. Potrivit unei superstiții, fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare evanghelie, pentru ca apoi să îşi pună sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.

VINEREA PATIMILOR

Ultima vineri din Postul Mare este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Conform tradiției creștine, este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii. În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în aminitirea patimilor lui Iisus. Este cea mai tristă dintre zilele pătimirii Domnului, în care se rememorează aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. În această zi nu se fac treburi în casă. Dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. Se spune că, dacă plouă în Vinerea Mare, va fi un an îmbelșugat.

SÂMBĂTA MARE

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire pentru Paște, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curățenia și pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel. Sâmbătă seara se pregătește coșul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfințire. În el se pun ouă roșii, pască, cozonac și preparate din carne. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă.