Prognozele de creştere a traficului de pasageri realizate de Organizaţia Europeană de Cooperare pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (Eurocontrol) indică o rată medie de creştere a traficului aerian din România de 6% pe an până în anul 2020, arată un proiect de ordin publicat de Ministerul Transporturilor, pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile pentru perioada 2011-2020, transmite news.ro.

Traficul aerian din spaţiul aerian naţional a crescut spectaculos, de trei ori, în ultimii zece ani, datorită apariţiei companiilor low cost şi a creşterii frecvenţelor de operare a operatorilor aerieni naţionali.

Astfel, aeroporturile din România au fost tranzitate anul trecut de 16,48 milioane pasageri, faţă de 5,55 milioane în anul 2006, arată documentul publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor.

Numărul mişcărilor de aeronave din România a crescut cu 45% în perioada 2006-2016, la 201.677, faţă de 139.237 în urmă cu zece ani.

De asemenea, emisiile de dioxid de carbon provenite de la cei mai importanţi operatori aerieni români, Blue Air, Tarom şi Carpatair, se ridicau, în 2015, la 570.154 tone.

Tarom a generat în anul 2015 o cantitate de 295.621 tone dioxid de carbon, în timp ce Blue Air a produs 269.194 tone, iar Carpatair – 5.339 tone CO2, arată documentul.

Avioanele Tarom au consumat în 2015 o cantitate de 118.081 tone combustibil, în creştere cu aproape 18%, de la 100.442 tone combustibil în anul 2009.

De asemenea, consumul de combustibil al celor mai importanţi operatori aerieni din România a crescut cu 30%, la 264,6 milioane litri în 2016, de la 203,5 milioane litri în anul 2011.

Potrivit raportului, se estimează un consum total de combustibil de 48,33 milioane tone până în 2020 (la 8,48 milioane decolări), pe zborurile interne şi internaţionale în statele membre ale Conferinţei Europene de Aviaţie Civilă (ECAC), şi de 73,1 milioane tone combustibil în 2035 (şi 11,51 milioane decolări), de la 40,34 milioane tone în 2010.

În anul 2015, numărul emisiilor de dioxid de carbon verificate, aparţinând activităţilor de aviaţie desfăşurate între aerodromuri situate în Zona Economică Europeană, au fost de 56,9 milioane de tone.

În plus, statele membre ale Uniunii Europene au raportat folosirea a peste 3 miliarde de euro din veniturile obţinute în urma licitării, în anul 2013 a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru probleme legate de schimbările climatice.

În ceea ce priveşte prognoza emisiilor de dioxid de carbon, se estimeză că se va ajunge la 152,72 milioane tone în 2020 şi la 231 milioane tone în anul 2035, în creştere de la 127,47 milioane tone în 2010.

Emisiile de gaze cu efect de seră din România au scăzut până în anul 2014 la 110,4 milioane tone, în comparaţie cu anul 1990, când se ridicau la 252,7 milioane tone.

România a devenit membru al Conferinţei Europene de Aviaţie Civilă (ECAC) în anul 1991 şi membru al Eurocontrol în anul 1996.

Toate ţările membre ECAC s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră din regiune printr-o abordare extinsă.

Programul Clean Sky (“Cer curat”) reprezintă o Iniţiativă Tehnologică Comună (Joint Technology Initiative – JTI) a UE, care îşi propune să dezvolte şi să implementeze “tehnologii curate” pentru transportul aerian.

Primul Program Clean Sky (2011-2017) beneficiază de un buget de 1,6 miliarde euro, finanţarea fiind asigurată 50% de Comisia Europeană şi 50% de parteneri din industria aeronautică şi are ca scop identificarea şi dezvoltarea de tehnologii prietenoase pentru mediu cu impact asupra tuturor segmentelor de zbor ale transportului aerian civil.

Obiectivele acestui program sunt: reducerea cu 20-40% a emisiilor de CO2 provenite de la aeronave; reducerea cu aproximativ 60% a emisiilor de oxizi de azot şi reducerea zgomotului cu până la 10 decibeli faţă de anul 2000.

Potrivit statisticilor IATA, în perioada iunie 2011 - decembrie 2015 au fost efectuate 2.000 de zboruri folosind un amestec de bio-kerosen, realizate de 22 de companii aeriene.