Traficul pe canalele navigabile a scăzut cu 42%

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
În august 2009, faţă de luna similară din 2008

Traficul pe canalele navigabile a scăzut cu 42%

Politică 01 Septembrie 2009 / 00:00 395 accesări

Traficul realizat pe canalele navigabile în luna august 2009 a fost de 1.650.000 tone capacitate, cu 42% mai scăzut comparativ cu luna august a anului trecut, cînd ajungea la 2.840.000 tone capacitate, potrivit Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). „Volumul de minereuri de fier şi fier vechi tranzitat pe canale a fost de 263.000 tone marfă, un volum mic raportat la plan (s-a realizat numai 53% din acesta). Cauza principală o reprezintă diminuarea substanţială a traficului de minereuri pe canalele româneşti către Combinatul Siderurgic de la Galaţi. Se observă însă o îmbunătăţire faţă de lunile precedente cînd traficul de minereuri de fier realizat a fost foarte slab”, mai arată MTI. În ceea ce priveşte traficul de seminţe, acesta a fost, în august 2009, de 51.000 tone, de şase ori mai mare faţă de plan. Cît despre trend, în care sînt incluse şi cerealele, acesta va fi ascendent în lunile ce vor urma, datorită sezonului. Cerealele au înregistrat un trafic de 193.000 tone marfă în luna curentă, un trafic bun raportat la situaţia de criză actuală, dar extrem de modest comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008 cînd se înregistra 380.000 tone marfă, potrivit ministerului. Potrivit estimărilor, se prevede o reluare a traficului de minereu de fier pe Canalul Dunăre-Marea Neagră către Combinatul Siderurgic Galaţi începînd cu a doua jumătate a lunii septembrie. MTI mai precizează că numărul ecluzărilor efectuate la cele patru ecluze (Agigea, Ovidiu, Năvodari şi Cernavodă) pe luna august a fost de 684, iar numărul navelor care au tranzitat canalele Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari a fost de 1.271. Canalul Dunăre-Marea Neagră leagă portul Cernavodă de portul maritim Constanţa, scurtînd cu aproximativ 400 km ruta mărfurilor de la Marea Neagră pînă la porturile dunărene din Europa Centrală. În plus, folosind această rută, mărfurile din Australia şi Orientul Îndepărtat, destinate Europei Centrale, îşi scurtează drumul cu 4.000 km.



12