Teama majoră din România zilelor noastre nu are legătură cu terorismul, ci cu încălcarea drepturilor omului sub toate formele sale. Încă din dimineaţa de 8 ianuarie, la o zi după debutul sângeroaselor atacuri teroriste din Franţa, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a cerut, cu cea mai mare grabă, reluarea discuţiilor pentru modificarea pachetului „Big Brother” (Legea „Big Brother” şi Legea cartelelor pre-pay), cu alte cuvinte, supravegherea comunicaţiilor şi corespondenţei oricărei persoane. El şi-a exprimat regretul că legile privind retenţia datelor şi cartelele preplătite nu pot fi aplicate, deoarece acestea ar reprezenta, în opinia sa, “instrumentul imperios necesar pentru prevenirea actelor de terorism”. În urma insistenţelor sale, joi, la Ministerul pentru Societatea Informaţională, a avut loc o primă întrunire, iar vineri, Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea și combaterea macrocriminalității (GIS) și Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU) au convenit necesitatea (de la „ar fi bine” am ajuns, într-o singură zi, la „necesitate”) repunerii pe agenda Guvernului a poveştii. Potrivit unui comunicat de vineri al MAI, noile reglementări ar viza retenția datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice şi stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil și previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, adică pachetul „Big Brother”. Directorul SRI, George Maior, a susținut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor. Şi îl credem. Ședința GIS și CNSSU a fost condusă de viceprim-ministrul pentru Securitate națională, Gabriel Oprea, care a subliniat că asigurarea unui climat de securitate publică presupune existența unor mecanisme operaționale eficiente în paralel cu un nivel înalt de responsabilitate în ce privește asigurarea garanțiilor procesuale ale persoanelor investigate. Şi dacă pe responsabilitatea investigatorilor ştim cum ne putem baza, ne îndoim că singurele „mecanisme operaționale eficiente” sunt cele două legi care încalcă drepturile omului şi care au fost taxate ca neconstituţionale de CCR.

ABERANT!

Replica societăţii civile nu a întârziat să apară. Mai multe ONG-uri califică drept aberantă reanalizarea pachetului "Big Brother" şi îşi exprimă îngrijorarea cu privire la insistența cu care instituțiile abilitate re-propun în regim de urgență un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului. Semnatarii comunicatului comun de vineri arată că presupusul “vid legislativ” la care fac referire autorităţile este cunoscut din iulie 2014, când CCR a respins cele două legi. Astfel, “”urgența” invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale”, se arată în comunicatul comun.

În Franţa există pachetul „Big Brother” şi tot degeaba!

Mai mult decât atât, agenda întrunirii CNSSU şi GIS nu ține cont de câteva aspecte esențiale, potrivit comunicatului: “1. Franța beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay), dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015; 2. Orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală”.

În concluzie, se arată în comunicat, “o tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăților și ocolirea unor decizii ale CCR!”.

Nici zona politică, tăcută până vineri, nu s-a lăsat prostită de brusca necesitate a violării secretului corespondenţei fără mandate. “Nu mă îndoiesc că nu doar în România, ci şi în alte ţări se va profita de această tragedie, pentru ca mai departe să tot luăm măsuri de îngrădire a drepturilor fundamentale. Mi-ar plăcea într-adevăr să vedem că se salvează vieţi, mi-ar plăcea să văd că toate astea nu sunt folosite politic. (...) Da, mă aştept la încercări de genul acesta. Întotdeauna se profită de situaţii de acest gen, pentru a mai încerca o îngrădire. Nu e doar o chestiune specifică României, dar e adevărat că noi aici poate mai mult decât alţii mergem în această direcţie", a precizat europarlamentarul liberal Renate Weber într-un interviu acordat RFI.

Însăşi Curtea Europeană de Justiţie a apreciat că prevederile „Big Brother” reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale ale omului, aducând atingere dreptului la viaţa privată şi la protecţia datelor personale. Doar şase state din UE au aprobat legea pe teritoriul lor. “Cu toate că România a fost condamnată în mai multe rânduri pentru că nu a modificat Legea privind siguranţa naţională în domeniul comunicaţiilor şi corespondenţei, această lege nu a fost remediată, SRI şi Parchetele continuând să asculte în mod ilegal, cetăţeni fiind interceptaţi sau supravegheaţi fără mandate”, se arată pe luju.ro. Cu toate astea, Legea “Big Brother” este regretată: “Astfel de acte normative, care să ne poată permite să anticipăm, să cunoaştem ce fac astfel de oameni, sunt nu extrem de binevenite, sunt imperios necesare. Între dreptul la viaţă şi dreptul la secretul corespondenţei, bineînţeles alegem dreptul la viaţă, chiar cu diminuarea sau cu îngrădirea, în limite legale, bineînţeles, şi cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondenţă şi comunicare”, declara, joi, Tiberiu Niţu.