Partidul Miscarea Populară (PMP) se reuneşte sâmbătă, la Palatul Parlamentului, într-un Congres extraordinar, pentru a-şi alege noua conducere. Actualul preşedinte, Traian Băsescu, a afirmat vineri, la alegerile PMP Diaspora, că va rămâne partenerul PMP, dar va preda ştafeta, în timp ce actualul preşedinte executiv, Eugen Tomac, a anunţat că va candida pentru funcţia de preşedinte în locul lui Băsescu. Alte 14 locuri sunt destinate funcţiilor de secretari executivi, opt locuri sunt pentru funcţiile de vicepreşedinţi, trei locuri pentru secretarii generali adjuncţi şi câte un loc pentru preşedinte, preşedinte executiv, secretar general şi trezorier. Funcţiile de vicepreşedinţi sunt repartizate pe zonele Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Transilvania şi Bucureşti- lfov.

Fondatorul formaţiunii, fostul preşedinte Traian Băsescu, a anunţat că la Congres se va retrage de la conducere, dar a spus că va rămâne în continuare membru şi senator din partea PMP.

"Mâine vom avea un Congres în care vom alege o nouă conducere a partidului. Eu voi rămâne partenerul PMP şi senator al PMP. Cu certitudine, ori de câte ori va dori, conducerea ce va fi aleasă mâine la Congres va avea oricând deschisă uşa biroului meu să ne sfătuim, dar la 67 de ani a venit timpul să predau ştafeta şi să rămân pe lângă cei care vor conduce partidul", a spus Traian Băsescu vineri, la alegerile PMP Diaspora, potrivit news.ro.

Astfel, actualul preşedinte executiv, Eugen Tomac, a anunţat că va candida pentru funcţia de preşedinte, afirmând că a învăţat politică de la "cel mai bun" şi îşi asumă responsabilitatea "de a continua linia politică trasată de acesta pentru modernizarea României".

"Pentru mine, la fel ca pentru mulţi români, anul 2018 este unul special. Mă simt onorat să trăiesc această aniversare, mai ales că idealurile mele politice se regăsesc în obiectivele politice ale înaintaşilor noştri, care, acum 100 de ani, au făurit România de la Nistru până aproape de Tisa! Tocmai de aceea, am decis să îmi asum, alături de colegii mei din PMP, misiunea de a lupta pentru reîntregirea ţării, mai hotărât, mai convingător! Fiind motivat şi determinat în această misiune, mi-am depus oficial candidatura la preşedinţia PMP. La Congresul extraordinar al partidului din 16 iunie 2018, voi cere votul de încredere al colegilor noştri cu moţiunea "Partidul Mişcarea Populară – Reîntregim România!"", anunţa Tomac pe Facebook.

Potrivit unei declaraţii din 22 mai, Traian Băsescu anunţa că la Congres va denunţa fuziunea PMP cu UNPR, acuzând că aceasta începe să devină toxică pentru partid.

"Suntem înaintea Congresului, şi Congresul ăsta să clarifice lucrurile în partid, nu să le încurce sau să le lase aşa cum sunt, să băltească. Primul punct, pe care îl introduc acum în ordinea de zi, e legat de propunerea pe care o fac ca la congres să denunţăm fuziunea cu UNPR-ul. Acest lucru are mai multe motive. În primul rând cei cu care am vrut să facem fuziunea pur şi simplu au sabotat o decizie în instanţe printr-un număr enorm de cereri de intervenţie. La fiecare termen mai voiau cereri de intervenţie, deşi au votat în unanimitate fuziunea. În al doilea rând avem mulţi consilieri care n-au nicio treabă cu politica PMP, ca să nu spun că avem şi parlamentari care stau aşa să vadă ei cum basculează la fel cum au şi venit la noi, în preajma alegerilor.

Băsescu spunea atunci că fuziunea devine "toxică" pentru PMP, adăugând că situaţia contabilă a UNPR este "groaznică". "Ca atare, această fuziune începe să devină toxică pentru partid, şi eu o să vă propun să o ducem la congres, în vederea denunţării fuziunii. Nu mai spunem că situaţia contabilă a UNPR este groaznică şi dacă s-ar realiza fuziunea, dincolo de pretenţiile pe care le avem toată ziua de la diverşi domni care n-au inteles să se integreze în partid, mai preluăm şi nişte datorii uriaşe. Dar avem şi câţiva care, Dumnezeu să mă ierte, trebuie să-şi caute de drum, mai ales că unora le-am dat şi preşedinţii de organizaţii conform algoritmului şi-au făcut organizaţiile pulbere sau n-au n-au făcut nimic", a completat liderul PMP.

PMP a fuzionat cu UNPR, partid condus de Gabriel Oprea, pe data de 20 iulie 2016.

În ultimele săptămâni, mai mulţi parlamentari PMP au plecat din partid, motiv pentru care grupul parlamentar din Senat al formaţiunii a fost desfiinţat. Deputatul Valeriu Steriu, fostul lider UNPR, a prăsit PMP şi s-a întors în PSD, iar senatorii Iustin Talpoş şi Ion Ganea i-au urmat exemplul.

De asemenea, purtătorul de cuvând al PMP, Magda Bistriceanu, a anunţat joi că îşi dă demisia din funcţie şi renunţă şi la poziţia de vicepreşedinte.

"Astăzi se încheie o etapă politică pentru mine! Am decis să-mi dau demisia din funcţia de purtător de cuvânt al Partidului Mişcarea Populară. Am ocupat această funcţie la propunerea domnului preşedinte Traian Băsescu, căruia îi mulţumesc pentru încredere, propunere votată în unanimitate de membrii Consiliului Naţional al Partidului Mişcarea Populară în septembrie 2016. Totodata, demisionez şi din funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei PMP Bucureşti. Vedem pe parcurs ce-mi rezervă viaţa. Deocamdată încep cu o scurtă vacanţă, aşa că nu voi fi prezentă la Congresul PMP care va avea loc sâmbăta, 16 iunie. Mulţumesc pentru susţinere celor peste 10.300 urmăritori şi aproape 5000 de prieteni virtuali, şi mai ales copiilor mei! Ţinem aproape!", a anunţat Magda Bistriceanu pe pagina ei de Facebook.

Vineri, PMP a avut alegeri pentru Diaspora, unde deputatul Doru Coliu a fost ales preşedinte, în timp ce alţi 10 candidaţi din Canada, Danemarca, Italia, Franţa, Germania, Spania, Cipru, Marea Britanie, Belgia, Olanda şi Portugalia au fost aleşi vicepreşedinţi. PMP Diaspora şi-a ales şi 12 secretari executivi, un secretar general, un secretar general adjunct şi un trezorier.

Partidul Mişcarea Populară a luat naştere după ce, pe 23 martie 2013, după Convenţia Naţională a Partidului Democrat-Liberal (PD-L) pentru alegerea conducerii, preşedintele României de la acea vreme, Traian Băsescu a anunţat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PD-L, după ce a acuzat echipa lui Vasile Blaga că a fraudat rezultatul votului, astfel că Elena Udrea a pierdut conducera PD-L.

În data de 26 martie 2013 a fost înfiinţată Fundaţia Mişcarea Populară (FMP), iar în urma unu sondaj s-a decis transformarea fundaţiei în partid, astfel că pe 8 iunie 2014, Elena Udrea a fost aleasă preşedinte al partidului, părăsind funcţia în 2015.