Domeniul transfuzional este neglijat de ani buni, aici investiţiile fiind aproape inexistente. Cum salariile sunt mizerabile, mulţi angajaţi au plecat fără să se mai uite înapoi, aşa că domeniul se află chiar în prag de... desfiinţare la acest capitol. În ciuda tuturor, surprinzător, dar activitatea se desfăşoară bine, o recunoaşte chiar ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli. Oficialul susţine că România are nevoie de o strategie naţională în domeniul transfuziei, de armonizarea legislaţiei cu cea europeană, precum şi de aparatură performantă pentru fracţionarea şi valorificarea unei cantităţi imense de plasmă aflată în stoc. „Avem foarte multe lucruri de făcut în acest domeniu. Cu toate dificultăţile, de personal, de dotări, totuşi este un subsistem funcţional şi care lucrează bine, nu în ultimul rând datorită unor eforturi ale colectivelor care sunt foarte bune”, a declarat ministrul Ritli, sâmbătă, la lucrările primului Congres Internaţional de Medicină Transfuzională, care s-a desfăşurat în perioada 22-25 martie.

LEGISLAŢIA DIN 2005 CARE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA ÎN DOMENIU ESTE ÎN CONFORMITATE CU DIRECTIVELE EUROPENE DOAR PARŢIAL, MOTIV PENTRU CARE TREBUIE REAJUSTATĂ ŞI GÂNDITĂ O ALTĂ STRATEGIE. ACEASTĂ STRATEGIE VIZEAZĂ, ÎN PRIMUL RÂND, SĂ SE ASIGURE CANTITATEA ŞI CALITATEA PRODUSELOR DE SÂNGE, PRECUM ŞI O SERIE DE STRATEGII PENTRU EDUCARE, INFORMARE PUBLICĂ ŞI VALORIFICARE A CEEA CE EXISTĂ

„Noi avem o cantitate imensă de plasmă, care este stocată şi pe care nu o folosim pentru că nu avem tehnologie să o fracţionăm. Din plasmă se pot extrage foarte multe, chiar şi medicamente. Nu avem tehnologie şi având plasma, trebuie să găsim o formulă să o valorificăm”, a subliniat Ritli. O parte importantă a strategiei, care a fost discutată cu participanţii la congres, vizează dotarea pentru securitatea transfuzională, care presupune achiziţionarea unor echipamente superperformante de testare suplimentară a sângelui pentru a proteja atât donatorul, cât şi primitorul de sânge, securitatea actului transfuzional fiind o prioritate oriunde în lume. Stocarea, transportul şi, desigur, instruirea personalului sunt alte aspecte ale strategiei. În acest context, ministrul şi participanţii la congres au propus înfiinţarea unei specialităţi sau subspecialităţi în cadrul profesiilor medicale, anume medicina transfuzională. Susţinerea acestei strategii s-ar concretiza, potrivit conf. univ. Ligia Burtă, şefa Centrului de Transfuzie Sanguină din Oradea şi organizatorul congresului, prin cinci platforme de testare NAT, din care una ar putea fi la Oradea, unde în 2011 s-a inaugurat Centrul de securitate transfuzională pe sud-estul Europei. În ce priveşte susţinerea financiară, ministerul, care coordonează Agenţia Naţională de Transfuziologie, dacă se angajează în această strategie atunci va trebui să vină şi cu susţinerea ei, a spus ministrul, dar, oricum, ministerul va putea susţine partea legislativă. Conf. univ. Burtă a precizat că s-ar putea să nu se cumpere acele platforme de testări suplimentare, ci să fie achiziţionate într-un regim de comodat şi astfel efortul financiar ar fi mult diminuat la nivel naţional. „Am vrut să aud părerea specialiştilor, ce părere au despre această strategie, deoarece forma finală va fi făcută de chiar cei de aici”, a subliniat ministrul Ritli. Oficialul a mai auzit însă şi alte doleanţe privind numărul de personal, care este subdimensionat, propunerea de înfiinţare a noii specialităţi medicale, medicina transfuzională, pe care toate ţările din jurul nostru o au. Problemele care sunt întâlnite în marile centre de transfuzii din ţară sunt întâlnite şi la Centrul Regional de Transfuzii Sanguine din Constanţa. Directorul centrului, dr. Alina Dobrotă, a atras de nenumărate ori atenţia asupra acestor probleme, precum şi asupra consecinţelor ce pot apărea.