CAPITAL DE IMAGINE Ediţia de weekend a publicaţiei financiare britanice ”Financial Times” a publicat un amplu reportaj ce promovează turismul în Transilvania şi proprietăţile imobiliare de vis din provincia românească. Implicarea moştenitorului tronului britanic în fundaţii şi organizaţii ce promovează Transilvania aduce un important capital de imagine regiunii. Reportajul arată că se găsesc de cumpărat case ieftine în satele săseşti idilice, vechi de 800 de ani, unde spiritul de comunitate nu s-a pierdut, însă potenţialii cumpărători au de luptat cu practici netransparente, birocraţie, costuri ascunse şi o legislaţie în continuă schimbare.

Timpul pare să se fi oprit în satele săseşti din Transilvania, o regiune aproximativ de mărimea Belgiei, constând din peste 200 de sate şi şapte oraşe. Totul pare o scenă desprinsă dintr-un tablou de Pieter Brueghel: căruţe trase de cai pline cu lapte şi fân, biserici medievale săseşti, fuioare de fum care ies din coşuri şi femei în fuste lungi şi baticuri, măturând pragurile caselor. Prinţul de Wales, patron al Fundaţiei Mihai Eminescu (MET), este cel care a adus în atenţia britanicilor aceste sate. MET este o fundaţie de caritate activă în 26 de sate săseşti şi şase oraşe săseşti, câştigând numeroase premii pentru activitatea sa. Această activitate include nu numai restaurarea clădirilor, ci şi proiecte comunitare şi instruirea localnicilor în meserii tradiţionale, înainte de a-i ajuta să îşi înfiinţeze propriile afaceri.

O REALITATE… CAPRICIOASĂ Preţurile la imobiliare din România au crescut la niveluri nesustenabile după 1990, atingând un apogeu în 2009, înainte de a scădea brusc cu peste 30%. În sate, însă, cererea pentru case este mică, preţurile evoluând într-un ritm propriu. Istoricul de artă Lucy Abel Smith, care organizează excursii turistice în România, a vizitat pentru prima oară satele săseşti în perioada comunistă şi a îndrăgit satul Richiş din judeţul Sibiu. ”În 2000 am cumpărat o dărăpănătură cu 5.000 de dolari. Apoi am mai cheltuit 30.000 de dolari pentru restaurarea ei”, a povestit aceasta. În acelaşi sat, în prezent, o casă cu circa zece camere pe un teren de 2.000 de metri pătraţi, care include şi o livadă de pruni şi viţă-de-vie, costă 45.000 de euro (negociabil). În satul Viscri din judeţul Braşov, datorită faptului că aparţine Patrimoniului Mondial al UNESCO, o casă mai mică, ce costa 2.500 de euro în 1996, costă în prezent 60.000 de euro, nerestaurată. Piaţa nu este transparentă, în special în sate, unde conceptul de agent imobiliar profesionist este inexistent, iar în această privinţă ajutorul MET este de nepreţuit, aceasta putând informa potenţialii cumpărători despre disponibilitatea caselor, muncitori calificaţi, materiale şi costuri. Potenţialii cumpărători trebuie să ţină cont şi de timpul şi cheltuielile implicate în obţinerea permiselor necesare pentru lucrările de restaurare, estimate la circa 5.000 de euro, taxe, onorariile notarilor şi alte costuri adiţionale. Un ultim aspect este legat de capriciile legislaţiei româneşti, care prevede că cetăţenii străini pot cumpăra o proprietate, dar nu şi terenul pe care se află. Cumpărarea unei proprietăţi în satele săseşti nu este pentru cei slabi de inimă şi implică nenumărate responsabilităţi, însă şi recompensa este pe măsură, încheie reportajul din ”Financial Times”.

UN CASTEL DE VIS Arhiducele Dominic Habsburg le-a povestit irlandezilor din North Salem, adunaţi la biblioteca oraşului în ziua Sfântului Patrick, cum a crescut el, copil fiind, în Castelul lui Dracula şi cum familia lui a reintrat în posesia acestuia în 2009, la câteva decenii după ce regimul comunist i l-a confiscat. Unul din vecinii lor, care se întâmplă să fie membru al familiei regale din România, a fost de acord să le spună povestea castelului. Mulţi dintre cei prezenţi nu mai auziseră cum acest tată a trei copii din North Salem, în vârstă de 74 de ani, a ajuns să deţină Castelul Dracula, nimeni nu a părut să-şi dea seama că aceasta nu avea o temă irlandeză. Dominic Habsburg a captivat audienţa, povestind cum şi-a petrecut anii de şcoală elementară în unul din cele mai faimoase castele din Europa, cu mama sa, principesa Ileana a României. Pe când era copil nu a ştiut niciodată de legenda lui Dracula şi nici de asocierea cu acesta a casei în care locuia. De fapt, a precizat acesta, castelul personalităţii istorice pe care se bazează mitul lui Dracula, Vlad Ţepeş, se află la câţiva zeci de kilometri de Castelul Bran şi acum nu mai este decât o grămadă de ruine. Dominic Habsburg şi familia sa au fost expulzaţi din castelul lor în 1948 de către comunişti şi au trăit în Argentina înainte de a se muta în SUA. Abia în 2009 castelul a fost retrocedat lui Dominic Habsburg şi celor două surori ale sale. În prezent, castelul este o atracţie turistică de top în România, cu 550.000 de vizitatori anual.