Transnistria se aşteaptă la un val masiv de refugiaţi ruşi de la Chişinău, din cauză că toate forţele politice moldovene, inclusiv comuniştii, sunt pro-europene, a declarat un înalt oficial transnistrean, citat de ziarul rusesc ”Negavisimaia Gazeta”. Potrivit preşedintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din Legislativul de la Tiraspol, Dmitri Soin, ”actuala alianţă aflată la guvernare finalizează direcţia din ultimii 20 de ani, de îndepărtare a R. Moldova de Rusia şi de apropiere a ei de România şi UE. Acest lucru nu este acceptat de vorbitorii de limbă rusă, dar şi de o parte dintre moldoveni şi poate genera un val de refugiaţi în Transnistria. Primul val a fost în anii \'80-\'90, în perioada Frontului Popular. Atunci, din Chişinău la Tiraspol au fugit mulţi specialişti care au fondat, ulterior, universităţile transnistrene. Rusia este departe, iar Transnistria este alături. Avem drepturi egale pentru toţi şi trei limbi de stat, rusă, ucraineană şi moldovenească”. ”Nezavisimaia Gazeta” relatează şi despre vizita lui Marian Lupu la Moscova, ca primă destinaţie externă în noua sa calitate de preşedinte al Parlamentului şi şef interimar al statului. Potrivit ziarului rus, vizita a fost percepută de către o parte a populaţiei drept o confirmare a simpatiilor pro-ruse ale acestuia. Însă, unii experţi şi reprezentanţi ai diasporei ruse consideră că vizita este ineficientă. În opinia preşedintelui Congresului Comunităţilor Ruse din R. Moldova, Valeri Klimenko, ”obiectivul puterii moldovene este de a duce ţara în România, obligând cetăţenii vorbitori de limbă rusă să aleagă între a pleca sau a fi asimilaţi”. Klimenko i-a reproşat lui Lupu că nu a ţinut cont de interesele vorbitorilor de limbă rusă şi nu s-a aliat cu comuniştii, ”preferând o coaliţie cu partidele de dreapta, specializate în unificarea R. Moldova cu România”.

Preşedintele Curţii Constituţionale din R. Moldova, Dumitru Pulbere, consideră că data pentru alegerea şefului statului ar trebui stabilită în următoarele două-trei luni, deşi Curtea a decis să nu se exprime oficial asupra acestei probleme. Pulbere a precizat că în actuala situaţie trebuie făcute o serie de modificări constituţionale sau completată Legea privind procedura de alegere a preşedintelui R. Moldova. Judecătorul Victor Puşcaş este însă de altă părere. În opinia sa, termenul rezonabil pe care îl are la dispoziţie Parlamentul pentru a alege şeful statului este acela de care au nevoie legiuitorii. Magistratul a mai precizat că Parlamentul nu avea voie să organizeze alegerile pentru funcţia de preşedinte nici în noiembrie 2009, pentru că la acele alegeri nu au participat cel puţin 61 de deputaţi. Tot Puşcaş susţine că, dacă nu se operau modificările din 2000 din Constituţie, Vladimir Voronin ar fi putut fi şi acum preşedinte în exerciţiu. Norma constituţională existentă până în 2000 stabilea că vechiul preşedinte îşi dă demisia abia atunci când este ales un nou şef de stat.