Separatismul din Transnistria, conflictul dintre azeri şi armeni din Nagorno-Karabah sau situaţia Georgiei sunt abordate în Kazahstan, la summit-ul OSCE. Primul summit după 11 ani al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-a deschis ieri dimineaţa, la Astana, uimitoarea capitală cu arhitectură futuristă a Kazahstanului, această fostă republică sovietică din Asia Centrală, criticată în ceea ce priveşte bilanţul democratic. Reuniunea la nivel înalt este un succes diplomatic personal pentru preşedintele kazah, Nursultan Nazarbaiev, a cărui ţară a deţinut preşedinţia OSCE în acest an. Regiunea nu a mai găzduit niciodată un eveniment de o asemenea amploare, OSCE fiind o organizaţie transatlantică din care fac parte 56 de ţări. 7.000 de poliţişti asigură securitatea la Astana, care primeşte 28 de şefi de stat şi zece şefi de guvern. Astfel, la masa discuţiilor se vor regăsi preşedintele rus, Dmitri Medvedev şi inamicul jurat al Moscovei, şeful statului georgian Mihail Saakaşvili, dar şi Traian Băsescu, un alt critic al Moscovei, care are ocazia să se întâlnească din nou cu cancelarul german, Angela Merkel, dar şi cu secretarul de Stat american Hillary Clinton sau cu premierul francez, Francois Fillon. Acesta din urmă îl înlocuieşte pe preşedintele Nicolas Sarkozy, a cărui absenţă de la summit i-a dezamăgit pe organizatori.

La ultima reuniune de un asemenea nivel, care a avut loc în 1999, la Istanbul, Rusia şi-a luat angajamentul că îşi va retrage armamentul şi trupele din Transnistria, ceea ce nu s-a întâmplat. OSCE este mediator în procesul de reglementare transnistreană, alături de Rusia şi Ucraina. Pe agenda reuniunii mai figurează instabilitatea din Kîrgîzstan şi Afganistanul, sporirea rolului OSCE în gestionarea noilor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii, consolidarea proceselor democratice şi promovarea şi respectarea drepturilor omului, dar experţii nu se aşteaptă, totuşi, la niciun succes diplomatic notabil, organizaţia, eteroclită, fiind ghidată de regula consensului. Rusia a criticat, în ultimii ani, rolul OSCE, iar summit-ul îşi propune lansarea unei noi viziuni privind rolul şi activitatea organizaţiei. Creată în anii \'70, odată cu destinderea relaţiilor Est-Vest, OSCE şi-a văzut influenţa scăzând simţitor în ultimii ani. Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a spus în septembrie că state precum R. Moldova trebuie să aibă dreptul de a fi de acord cu staţionarea trupelor străine pe teritoriul lor suveran, aluzie la trupele ruse din Transnistria, a căror retragere este cerută de Chişinău şi de comunitatea internaţională. Presa rusă a scris luna trecută că reducerea armamentului convenţional în Europa, inclusiv a celui din România, ar fi una dintre condiţiile întoarcerii Moscovei în Tratatul privind forţele convenţionale din Europa (CFE), care reglementează armamentele convenţionale din Europa şi pe care Duma l-a suspendat la sfârşitul anului 2007, din cauza refuzului NATO de a ratifica ajustarea lui. Chestiunea reducerii armamentului convenţional ar putea fi negociată cu Rusia în schimbul retragerii trupelor pe care Moscova le menţine în Transnistria, a scris ”Nezavisimaia Gazeta”. Cancelarul german Angela Merkel l-a surprins în iunie pe preşedintele rus, Dmitri Medvedev, cu o propunere neobişnuită - dacă Rusia este interesată în cooperarea cu Europa, în special pe probleme de securitate, ar trebui să ajute la rezolvarea conflictului din Transnistria. Propunerea lui Merkel este ca Rusia, împreună cu Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, UE şi SUA să relanseze aşa-numitele negocieri în formatul 5 + 2. Aceste negocieri au fost oprite în urmă cu patru ani, de Rusia şi Transnistria, întrucât Moscova a preferat negocieri bilaterale prin care îşi putea exercita o influenţă mai mare. Germania vrea ca Rusia să-şi retragă în cele din urmă trupele din Transnistria, astfel încât Moldova să poate câştiga din nou controlul întregului teritoriu al ţării. În acelaşi timp, Transnistrei i s-ar putea acorda un anumit grad de autonomie. În schimb, Merkel oferă Rusiei ceva ce îşi doreşte de mult: înfiinţarea unui comitet politic şi de securitate UE- Rusia, unde Europa şi Rusia ar conclucra mai stâns în operaţiuni de administrare a crizelor civile şi militare. După oferta făcută de Merkel, Rusia nu şi-a dat încă acordul de reluare a negocierilor 5 plus 2, cu atât mai puţin nu a luat în considerare retragerea trupelor. Subiectul Transnistria a fost reluat însă de Merkel şi Medvedev în octombrie, la summit-ul de la Deauville, unde a participat şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.

Succesul negocierilor pentru reglementarea transnistreană depinde şi de poziţia României, a declarat preşedintele rus, Dmitri Medvedev. ”Consider că putem obţine rezultate bune, dar e necesar ca toate părţile implicate în conflict să aibă o atitudine constructivă, în special intermediarii - cei care sunt în măsură să influenţeze această problemă”, a spus preşedintele rus. În acelaşi timp, el a subliniat că succesul va depinde nu numai de Rusia, ci în primul rând de poziţia R. Moldova, Transnistriei, dar şi de poziţia României şi a UE. Preşedintele moldovean, Mihai Ghimpu, a declarat că nu participă la summit-ul OSCE întrucât pe agenda reuniunii de la Astana nu se află retragerea trupelor din Transnistria, lucru cerut, ieri, de vicepremierul moldovean, la summit.