Diferendul transnistrean va fi unul dintre subiectele abordate la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, care va avea loc la sfîrşitul acestei luni, în Portugalia. Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Internet al Adunării Parlamentare NATO, sesiunea de primăvară va avea loc la Madeira, în perioada 25-28 mai şi va reuni aproximativ 340 de reprezentanţi din America de Nord şi Europa. Sesiunea plenară va începe vineri, 25 mai, cu un discurs al preşedintelui Adunării Parlamentare NATO, Jose Lello, urmat de unul al premierul Portugaliei. La sesiune va participa şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jaap De Hoop Scheffer.

În cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a NATO vor fi abordate subiecte importante de pe agenda NATO, cum ar fi operaţiunile din Afganistan, transformarea Alianţei, relaţiile cu statele partenere, guvernarea democratică în regiunea Mării Negre, cooperarea operaţională dintre NATO şi UE, proliferarea rachetelor şi sistemele de apărare antirachetă. Kurt Bodewig, raportor german şi vicepreşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, va prezenta în faţa statelor membre NATO un raport privind situaţia economică din Republica Moldova, care include şi o secţiune referitoare la Transnistria. “Tiraspol Times”, care susţine că a obţinut o copie a raportului cu 18 zile înainte de publicarea lui oficială, afirmă că o parte a evenimentului va fi dedicată discuţiilor privind perspectivele economice ale Republicii Moldova, precum şi diferendului transnistrean. Deşi comerţul său este dominat de Rusia, Ucraina şi Republica Moldova, Transnistria a reuşit să îşi diversifice pieţele de desfacere şi să construiască o prezenţă timidă în SUA, UE, precum şi în Africa şi Asia, susţine raportul, citat de publicaţia transnistreană.

Dintre toate regiunile separatiste postsovietice, Transnistria a acumulat un nivel ridicat de autodeterminare economică. Regiunea are o infrastructură solidă (căi ferate, reţele de gaz şi energie, telecomunicaţii), a introdus propria monedă şi a implementat o politică eficientă de export, continuă documentul. Sistemul transnistrean a eradicat, de asemenea, diferenţa dintre interesul public şi activitatea economică privată. Pe de altă parte, liderii de la Tiraspol au încercat în mod activ să găsească aliaţi care să îi legitimeze, reuşind să îşi dezvolte relaţiile cu Rusia şi, într-o oarecare măsură, cu Ucraina. Eforturile au rămas însă fără succes, în ceea ce priveşte Republica Moldova.